Statul ca organizatie politica a societatii, ca reprezentant al colectivitatii nationale
urmareste diferite scopuri de natura politica, economica, sociala, culturala, etc. Aceste scopuri
sunt insasi scopurile colectivitatii pe care o reprezinta si carora trebuie sa le dea satisfactie, sa le
indeplineasca.
Manifestarile Statului in viata societatii se realizeaza prin si cu ajutorul unor organe,
fiecare din acestea avand de realizat activitati, functiuni specifice. Trei sunt functiunile sau
puterile consacrate ale Statului si anume: puterea legislativa sau functia legislativa, puterea
executiva sau administrativa si puterea judecatoreasca. Fiecare din aceste functiuni sau puteri se
deosebeste de cealalta prin obiectul de activitate, prin specificul actiunilor ce le desfasoara.
Functia legislativa sau legiuitoare este realizata cu ajutorul Parlamentului "organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii" (art.58 alin.1,
Constitutia Romaniei). Rolul functiei legiuitoare este de elaborare a cadrului juridic general al
activitatii in societate, de adoptare a legilor. Fiind organul reprezentativ al poporului roman,
Parlamentul are un caracter originar, neexistand deasupra lui un alt organ, ci numai poporul
roman. Din acest caracter specific rezulta si forta juridica cea mai mare pe care o au legile in
raport cu toate celelalte acte normative ce se elaboreaza in societate, cu exceptia legii
fundamentale, Constitutia. Functia legiuitoare a statului se evidentiaza, in raport cu celelalte
doua si prin aceea ca, poate reglementa in orice domeniu al vietii sociale, Statul avand, asa cum
s-a remarcat "competenta competentelor sale". Aceasta concluzie rezulta si din faptul ca in
Constitutie nu se face o delimitare a domeniilor de reglementare ale Parlamentului. In plus,
actele juridice normative adoptate de Parlament sunt obligatorii tuturor autoritatilor publice si
cetatenilor.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
