Zăcămintele de Granit Gnaisic din Regiunea Rarău - Dealul Muncelu

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

Tema ”Zăcămintele de granit gnaisic din regiunea Rarău – Dealul Muncelu” reprezintă un studiu asupra aspectelor legate de explorarea zăcămintelor de granit gnaisic, proiectul fiind structurată în şase capitole, în fiecare dintre capitole prezentând aspecte legate de geologie economică.

Motivul alegerii unei astfel de teme constă în faptul că arealul ales reprezintă o regiune ce a fost îndelung şi intens cercetată sub aspectul majorităţii elementelor cu caracter geologic.

Zăcămintele de granit gnaisic sunt răspândite în regiunea Rarăului, aparţinând din punct de vedere administrativ judeţului Suceava, fiind raspândite într-o arie delimitată la nord de Obcina Floreasca, iar la sud de Dealul Colbului.

CAPITOLUL II. GEOLOGIA REGIUNII

Munţii Rarău alcătuiesc împreună cu Munţii Rodnei şi Munţii Calimani lanţul celor trei masive impunătoare a Carpaţilor Orientali.

Structura geologică a zonei Rarău este reprezentată printr- o imensă cuvetă alcatuită din şisturi cristaline. În această regiune s-a depus de-al lungul timpului stive groase de roci sedimentare, mai ales gresii, conglomerate şi calcare.

De-a lungul timpului stratigrafia regiunii Rarău a făcut obiectul multor studii, în urma acestora stabilindu-se trei zone geologice:

- Zona estică – cretacică, care în cea mai mare parte aparţine zonei flişului.

- Zona mijlocie – este formată din calcare jurasice şi conglomerate eocene. Această zonă reprezintă depozitele mezozoice de pe cristalin şi corespunde sinclinalului extern.

- Zona vestică – este alcătuită din şisturi cristaline.

În urma cercetărilor din Hăşmaşul Mare s-a stabilit succesiunea stratigrafică a permo – mezozoicului acestei regiuni, fapt ce a servit la descifrarea stratigrafiei Rarăului, astfel s-a pus în evidenţă: calcare cu monotis salinaria, calcare de Hallstatt, şisturi werfeniene, şisturi roşii silicioase, calcare de Adneth, calcare de Klauss, calcare roşii cu Aspidoceras, calcare cu Diceras şi Nerinea şi roci eruptive triasic superioare sau liasice.

Formaţiunile sedimentare din cuveta Rarăului aparţin triasicului, jurasicului, cretacicului şi cuaternarului. Sedimentarea nu a fost continuă, având loc întreruperi. Problemele de stratigrafie nu au fost încă elucidate.

Unitatea de Rarău, din cauza poziţiei tectonice şi a lăţimii foarte mici, prezintă dificultăţi pentru stabilirea poziţiei ei stratigrafice în cadrul complexelor formaţiunilor metamorfice din cristalinul Bistriţei.

Sinclinalul marginal al Rarăului prezintă o structură complicată, determinată de suprapunerea mai multor pânze de şariaj. În zona cristalino – mezozoică a Carpaţilor Orientali, pe marginea externă a căreia se gaseşte „sinclinalul Rarău”, se pot distinge două sisteme de pânze suprapuse: un sistem inferior sau grupul pânzelor central – est carpatice şi sistemul pânzelor transilvane, superior. Sistemul pânzelor central - est carpatice este format din pânze de soclu, de forfecare fiind atribuit Dacidelor mediane, care constituie coloana vertebrală a Carpaţilor Orientali interni.

Pânzele central - est carpatice se succed de sus în jos, de la Pânza Bucovinică, prin cea Sub – Bucovinică, la cea Infra – Bucovinică. Pânza Bucovinică suportă resturile Pânzelor Transilvane şi este şariată – în partea estică a teritoriului – peste Pânza de Ceahlău.

În partea nord – estică a Rarăului aflorează pânzele flişului est – carpatic, reprezentate prin Pânza de Ceahlău, pânza flişului curbicortical şi cea de Audia.

Pentru studierea în detaliu a gnaisului de Rarău s-au efectuat analize chimice de gnais.

Din studiul chimic a probelor de gnais analizate, colectate de pe Dealul Muncelu, s-au obţinut valori apropiate ale conţinutului de oxizi.

Astfel procentul de SiO2 variază între 73,20% - 74,95%, dar şi pentru ceilalţi oxizi distribuţia valorilor nu prezintă anomalii.

Ceea ce este de remarcat este faptul că apare un conţinut mai ridicat de potasiu faţă de sodiu. Oxidul de potasiu variază între 3,50% - 4.83% în comparaţie cu oxidul de sodiu care are valori cuprinse între 2.04% - 3,94%.