Definitia statisticii este spune Etimologia: termenul statistica ne trimite la cuvantul status cu sensul de stare politica. Cuvantul statistica este atribuit lui Gottfried Achenwall (1746), ca o stiinta a descoperirii statului, folosit pentru productie sau consum de produse. Este vorba de cu totul alt gen de statistica decat cea de vechi tip Sansovino, adica nu de descrieri ale Statelor ci de operatii migaloase de inregistrare, numarare si masuratoare a diverselor fenomene sociale, demografice, economice, culturale - precum si de efectuarea unor calcule permisand intelegerea comparativa a starilor sociale din diverse regiuni, fie provincii interne ale unei tari, fie chiar de la o tara la alta. Statistica se practica sub forma de numerotare a populatiei si de evidenta a bunurilor materiale (Statistica, edit. Economica, Bucuresti, 2000, pag., autor Elisabeta Jaba). Aceste metode de statisticii se organizau in primele secole de romani, egipteni sau alte popoare pentru numerotarea populatiei.
Diverse statisticii aparute la Egiptenii (2650-2190) (practicau inregistrari cu ajutorul Nilometrului, asa numit barometru economic, pentru a masura nivelul Nilului si pe aceasta baza se aprecia fertilitatea Nilului) sau (din motive fiscale, din 2 in 2 ani sa faceau recensamantul aurului si al domeniilor, tot aici gasim si evidentele piramidelor, cu privire la cei care aveau sa-i slujeasca lui Faraon dupa moarte, in lume mortilor). Moise a facut o numerotare a populatiei.
Roma antica (500 i. e. n.) Servius Iullius (578-534 i. e. n. ) a atribuit o mare importanta numaratorii populatiei.
Cea dintai stire despre organizarea unor asemenea moduri de documentare o avem in legatura cu organizarea la noi a Regulamentelor Organice, de fapt prima incercare de modernizare a Principatelor. Se stie astfel ca aceste Regulamente prevedeau organizarea unor secsii de statistica pe langa Departamentul treburilor dinlauntru, cu sarcina sa execute periodic catagrafiile necesare mai ales din punct de vedere fiscal si pentru reglementarea drepturilor de stramutare a saranilor dintr-un sat in altul, ingaduite doar la cinci ani o data, cu prilejul efectuarii catagrafiilor. Aceste catagrafii erau inscrieri in cataloage stabilite nominal, sat de sat si gospodarie de gospodarie, a tuturor celor care puteau fi exploatasi fiscal prin dajdii si bir. Stabilite periodic, ele formeaza un izvor de informasii extrem de lamuritor din multiple puncte de vedere, nu numai demografic ci si economic. Textele acestor categorii nu au fost insa publicate si parte din ele s-au si pierdut, ramanandu-ne din intamplare doar cat a putut copia din ele Ion Donat, care le-a si supus unor prelucrari statistice, cartografiind rezultatele obtinute, operatie care fusese de fapt inceputa de Anton Golopentia fara sa poata fi dusa la bun capat. De la Ion Donat ne-au ramas insa lucruri care se continua azi, o parte din ele fiind chiar ajunse la stadiul in care pot fi tiparite, cum e de pilda cu ...
" Notite statistice asupra Moldovei, autor Neculai Sutu; traducere si cu adaugiri de Teodor Codrescu (Iasi, 1852, 184 p.).
"N. Sutu, Opere economice, (Edit. de stat, Bucuresti, 1957, 424 p.),Bucuresti, 1936
"Dionisie Pop Martian, Opere economice, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1961
,,Din istoria statisticii romanesti"; culegere de articole (Editura Directiei centrale de statistica, Bucure?ti, 1969, 499 p.).
" Proprietatea rurala ?i chestiunea saraneasca (Bucuresti, 1905).
" Statistica , (Ed. Academiei, (Bucuresti, 1898-1902, 5 volume).
" Orasul ca fenomen antropogeografic, (Bucuresti,1941).
"Critica asupra Romaniei Agricole, (Bucuresti, 1896) .
" Descrierea regiunii muntilor nostri din punct de vedere economic (Bucuresti, 1913).
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
