Statistica juridica, ramurile si metodele ei 1. Scurt istoric a evolutiei statistice Statistica a aparut ca activitate practica, din necesitatea cunoasterii, intr-o forma masurabila a realitatii inconjuratoare si a evoluat de-a lungul secolelor, pe un drum lung si sinuos, spre statutul de stiinta de sine statatoare. Desi statisticieni de renume considera ca nu se poate vorbi despre statistica inainte de mijlocul secolului al XVII-lea, totusi lucrari cu caracter statistic s-au intocmit cu mult inainte de aceasta perioada. Astfel de lucrari, cu specific militar si fiscal, destinate a evidentia resursele umane si materiale ale statelor au fost intocmite in Egiptul antic, in Grecia antica, in Roma antica etc. Termenul de statistica deriva din latinescul ,,status", cu sensul de stare politica. Se atribuie profesorului german Gottfried Achenwall crearea si introducerea (1746) termenului de ,,statistica" pentru a desemna o stiinta a descrierii statului. Statistica, ca stiinta, a aparut in urma cu aproximativ trei secole. In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea s-a creat si dezvoltat, in Germania si Anglia, un curent de gandire care isi propunea sa descrie intr-o forma sistematica situatia diferitelor state constituite in acea epoca, prin prisma unor caracteristici precum: populatia, industria, comertul, finantele. Acesta s-a manifestat prin scoala descriptiva germana si scoala engleza a aritmeticii politice. In cadrul scolii descriptive germane statistica a aparut ca o stiinta menita sa descrie statul feudal prin intermediul datelor. Ea era orientata spre intocmirea de monografii si spre compararea resurselor statelor. Principalii reprezentanti ai acestui curent de gandire sunt profesorii universitari germani Herman Conring (1606-1681), Gottfried Achenwall (1719-1772) si A. L. Schloser (1735-1809) . George Baritiu (1812-1893) a descris cu ajutorul cifrelor starea social-economica a populatiei din Transilvania. El a publicat numeroase articole in acest domeniu in revistele ,,Gazeta de Transilvania" si ,,Foaie pentru minte, inima si literatura". Profesorul universitar Alexandru Barbat l-a considerat drept intemeietorul unei adevarate scoli statistice in Transilvania. Spre deosebire de scoala descriptiva germana, scoala traditionala, care punea accentul pe descrierea fenomenelor cu ajutorul cifrelor, in Anglia celei de a doua jumatati a secolului al XVII-lea a aparut si s-a dezvoltat o conceptie moderna, prin scoala aritmeticii politice, orientata spre analiza fenomenelor social-politice si cautarea legitatilor care le determina manifestarea, pe baza datelor si calculelor matematice. Principalii reprezentanti ai scolii aritmeticii politice sunt John Graunt (1620-1674), William Petty (1623-1687), considerat parintele economiei politice si intemeietorul statisticii ca stiinta si Edmund Halley (1662-1742). Pe linia scolii engleze a aritmeticii politice se inscrie si activitatea statistica desfasurata de Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop Martian. O dezvoltare deosebita a inregistrat statistica datorita progreselor din domeniul matematicii, in general, si al calculului probabilitatilor, in special. Contributii remarcabile la progresul statisticii au avut savanti precum: Pascal (1623-1662) si Fermat (1601-1667), creatorii teoriei probabilitatilor; Jacques Bernoulli (1654-1705), autorul legii numerelor mari; Pierre-Simon Laplace (1749-1827) si Carl Friedrich Gauss (1777-1855), autorii legii normale a repartitiei, a metodei celor mai mici patrate si a teoriei erorii probabile a mediei .
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).