Statistica în opera lui George Barițiu

Pe linia valorificarii critice a gandirii si scrierilor statistice romanesti din trecut, am semnalat intr-o comunicare tinuta recent caracterul statistic al unor lucrari din opera lui George Baritiu. In materialul ce urmeaza ne propunem sa scoatem in evidenta amploarea si aspectele variate ale preocuparilor lui George Baritiu in domeniul statisticii.

George Baritiu, luptator transilvanean progresist si proeminent om de cultura si gandire al secolului al XIX-lea, cu remarcabile puncte de vedere materialiste-istorice in opera sa, isi desfasoara activitatea in doua perioade istorice diferite: 1936-1848 (perioada in care feudalismul in Transilvania este in descompunere) si 1848-1893 (perioada caracterizata de dezvoltarea fortelor si relatiilor de productie capitaliste in conditiile create de revolutia de le 1848). Problemele specifice Transilvaniei trebuiau discutate si lamurite in lumina aspiratiilor poporului si a ideilor transformatoare ale revolutiei din 1848. Aici apare marele rol al lui Baritiu. Romanii, ca element constitutiv principal al poporului transilvanean traiau in iobagie crunta, erau impiedicati de sistemul breselor sa practice cele mai multe meserii, n-aveau presa, aveau foarte putine scoli, nu erau recunoscuti de constitutia monarhiei ca natiune, n-aveau drepturi politice. Intr-o astfel de tara era totul de facut pentru lamurirea si dinamizarea poporului in lupta sa pe linia aspiratiilor sale sociale, politice si culturale. Intelectualii fruntasi erau putini in Transilvania. Sarcinile ce le reveneau erau diferite si numeroase.

Asa se explica faptul ca Baritiu este nevoit sa lucreze in diferite directii, abordand in scrierile sale probleme din cele mai diferite, ajungandu-se astfel la multilateralitatea impresionanta a operei sale. Tot pe aceasta linie au aparut si preocuparile sale in domeniul statisticii.

Fara indoiala, multilateralitatea directiilor in care si-a orientat Baritiu activitatea sa a constituit o piedica in calea patrunderii mai adanci a problemelor de care s-a ocupat. Totusi personalitatea sa enciclopedica l-a ajutat sa aduca contributii valoraose in toate aceste directii.

I. Preocuparile si convingerile lui Baritiu cu privire la insemnatatea statisticii. Izvoare de date tematica

Privind in mod special preocuparile sale in domeniul statisticii se constata ca acestea nu au caracter intamplator.sporadic.

Baritiu este convins de importanta statisticii ca instrument de cunopastere stiintifica a fenomenelor sociale.

Situand statistica alaturi de istorie, el observa ca sarcina principala a acestor discipline este de a analiza mersul si natura evenimentelor si fenomnelor sociale "a cerceta cauzele si piedicile" ce stau in calea dezvoltarii istorice a societatii omenesti.

Baritiu utilizeaza datele statistice in mod sistematic in lucrarile sale, face prelucrari, le interpreteaza. Manifesta interes si pentru problemele teoretice si metodologice ale statisticii. Asa de pilda, vorbind despre marimile medii, observa ca ele constituie un procedeu propriu al statisticii. "In statistica - spune el - se se fac socotelile cu termen mediu". Tot pe plan teoretic, vorbind despre puterea de convingere a datelor statistice, Baritiu face aprecierea ca "cifrele statistice au in multe cazuri puterea bateriilor si a pustile cu ac".

In comparatiile ce le face, utilizeaza in mod frecvent marimile relative, intru-cat marimile absolute nu intotdeauna sunt cele mai concludente. "Cifrele absolute - spune intr-o cuvantare tinuta de Senatul imperial de la Viena in 1863 - sunt numai relativ mari si tot numai relativ mici". Se refera uneori si la etapele cercatarii statistice, manifestand interes si pentru problemele de metoda ale disciplnei. In numeroase cazuri demasca erorile tendentioase ale statisticii, referindu-se in mod special la falsitatea unor date statistice oficiale cu privire la problemele nationale si culturale ale romanilor din Transilvania.

Izvoarele din care extrage Baritiu datele statistice de care se serveste in lucrarile sale sau pe care le regrupeaza si le publica in periodicile sale, de cele mai multe ori insotite de comentarii interesante, sunt diferite si bogate. Pentru problemele Transilvaniei se serveste in primul rand e publicatiile statistice oficiale de la Viena si Budapesta ("Statistisches Jahrbuch- Viena, Oesterreichische Correspondez- Viena; Archiv fur Eisenbahnen- Viena; Statisztikai Kozlemenyek-Budapesta) dar utilizeaza si lucrari speciale de statistica sau cel putin se refera la ele, cum este de exemplu: "cunoscuta si mult laudata statistica a imparatiei austriece"- cum o numeste Baritiu - scris de Siegfried Becher, statistica Ungariei de FenYes Elek, statistica lui Barsi Jozsef, privind instructiunea publica in Ungaria si Transilvania si altele. Pentru situatia din Muntenia si oldova utilizeaza publicatiile statistice oficial;e romanesti, pe care de altfel le primeste in shimbul foilor si lucrarilor sale.