Probabilități și Elemente de Statistică Matematică

CONSIDERAŢII GENERALE

1. Importanţa statisticii în universul realităţii

Statistica, o ştiinţă într-o continuă evoluţie, ce atrage în universul ei oameni din diverse domenii de activitate: economie, sociologie, psihologie, medicină, cultură, sport etc şi care reuşind să cunoască multitudinea de metode şi tehnici oferite de ea, vor putea să se confrunte cu diversele probleme complexe ale societăţii noastre.

Importanţa extremă a statisticii în cunoaşterea realităţii este subliniată puternic de-a lungul timpului de mari statisticieni. T.W. Anderson şi S.L. Sclove menţionau că: „statistica intră aproape în fiecare fază a vieţii noastre. Buletinul de ştiri poate începe cu analiza situaţiei economice şi se poate sfârşi cu timpul probabil. Statistica, cu ajutorul unor mijloace specifice, furnizează baza pentru cercetare în multe domenii ale cunoaşterii, cum sunt: sociologia, fizica, biologia, ingineria, educaţia, comerţul, medicina şi jurisprudenţa. Informaţia asupra unui anumit subiect este sintetizată sub formă de numere; o analiză a acestor numere este făcută cu scopul obţinerii unei înţelegeri mai bune a fenomenului ce ne interesează. O definiţie a statisticii ar putea fi aceasta: extragerea semnificaţiei, a sensului din numere.”

Deosebit de sugestive sunt afirmaţiile lui V. Craiu: „metodele statistice moderne, bazate pe teoria probabilităţilor, sunt de neînlocuit în fizică şi biologie, în economie şi sociologie, în medicină şi agricultură, în psihologie şi educaţie, în industrie şi în administraţia de stat. Astronomul stabileşte următoarea poziţie a unei comete pe baza metodelor statistice; cercetătorii din agricultură şi medicină stabilesc dacă o nouă metodă, un nou tratament este superior, pe baza consideraţiilor statistice; dezvoltarea sistemului energetic nu poate avea loc fără cunoaşterea datelor statistice asupra cererii de energie electrică; inginerii găsesc de neînlocuit teoria selecţiei în controlul calităţii producţiei; administraţia de stat îşi bazează acţiunile pe date statistice.”

Dar, statisticienii îl citează şi pe scriitorul englez H.G. Wells care afirma că:

„în viitorul nu prea îndepărtat, oamenii vor trebui să înveţe statistica aşa cum învaţă să scrie şi să citească.” Pe măsura curgerii ireversibile a timpului, observăm că previziunea sa începe să capete contur.

Însă există şi o severă caracterizare a statisticii efectuată de Benjamin Disroeli „există trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile teribile şi statisticile”. Această afirmaţie făcută cu mulţi ani în urmă, capătă mai exact o descriere a multor înşelătorii de care ne ciocnim în viaţa de zi cu zi. Darrell Huff, în plăcuta sa carte „Cum să minţim cu statistica” nota că: „mincinoşii ştiu aceste trucuri; oamenii cinstiţi trebuie să le înveţe ca mijloc de autoapărare”.

2. Rolul aplicării testelor de semnificaţie

Cunoaşterea empirică impune, ca primă etapă, în orice domeniu de activitate, analiza datelor individuale, pentru a se desprinde, din ansamblul lor, ceea ce este esenţial şi tipic pentru fenomenul în cauză. Necesitatea obţinerii a cât mai multor informaţii, ce trebuie înregistrate cu maximă operativitate şi corectitudine, a condus la o extindere a utilizării metodei sondajului statistic ca formă a observării parţiale. În unele situaţii, realitatea economico-socială impune utilizarea sondajului ca singura metodă de investigare statistică, deoarece cercetarea exhaustivă fie este distructivă (în special în cazul controlului distructiv al produselor), fie este neeconomică, antrenând consumuri prea mari de resurse sau costuri nejustificate.

Principala problemă ce apare în cazul unei cercetări prin sondaj este asigurarea reprezentativităţii eşantionului. Deci nu putem considera toate concluziile ca fiind de tip determinist, ele având caracterul unor afirmaţii statistice, deci cu un anumit nivel de încredere corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatelor.