Karl Pearson

Sa nascut in data de 27 martie, in Londra, Anglia, parintii sai fiind Fanny Smith si William Pearson, amandoi provenind din familii din Yorkshire. Carl, al doilea copil al lor, va folosi acest prenume pana la 23 de ani, cand va modifica C in K. Este educat acasa pana la 9 ani, apoi e trimis la Londra, la University College School, unde studiaza pana la varsta de 16 ani, si este obligat sa renunte la scoala, din cauza bolii. Ii este angajat un profesor care sa il pregateasca acasa si in 1875 isi ia examenele de admitere, fiind al doilea admis si castigand o bursa la Colegiul King, de la Cambridge. Ca profesori ii are pe Stokes, Maxwell, Cayley si Burnside. Indrumatorul sau este Routh.

Pe langa matematica, citeste carti scrise de Spinoza, Goethe, Dante si Rousseau, istoria religiilor si ii place sa discute cu colegii despre morala. Este un adept al religiei, dar nu este de acord cu impunerea acesteia. Astfel el doreste sa fie scoasa din studiile obligatorii, dar continua sa mearga la biserica din placere.

In 1879 isi ia diploma de absolvire ca al treilea student Wrangler, apoi merge in Germania ca sa studieze la Universitatea din Heidelberg, fizica cu G. H. Quincke si metafizica cu Kuno Fischer.

Merge la Universitatea din Berlin, unde studiaza cu Emil du Bois-Reymond despre darwinism. Alte materii studiate de el la Universitatea din Heidelberg sunt: dreptul roman, cu Bruns si Mommsen, literatura Evului Mediu si socialismul. Fiind pregatit in literatura germana si influentat de cursurile predate, i se ofere un post la filiala din Germania a Universitatii Cambridge.

,,The New Werther" (Werther cel nou), este prima sa carte publicata dupa intoarcerea in Anglia unde explica de ce a studiat atat de multe domenii, alergand de la stiinta la filozofie, de la filozofie la poezie si, apoi, intorcandu-se la stiinta. In ciuda acestor destainuiri, decide sa studieze dreptul. In 1882 devine avocat, insa nu practica avocatura.

In perioada 1882 - 1884, preda la Londra cursuri despre viata sociala in Germania, influenta lui Martin Luther si subiecte din istorie. Scrie eseuri, articole si recenzii si tine locul profesorilor de matematica de la Colegiul King si la Colegiul Universitatii din Londra, cea mai mare parte a carierei sale universitare petrecand-o insa la Colegiul Universitatii din Londra, dupa ce, in 1885, este numit profesor de matematici aplicate la catedra Goldsmid.

Perioada 1884 - 1890 este una foarte productiva, in paralel cu cursurile de statica, dinamica si mecanica, completand primul volum al lucrarii ,,The Common Sense of the Exact Sciences" (Bunul simt al stiintelor exacte) a lui Clifford (publicat in 1885), completand si editand primul volum al lucrarii ,,History of the Theory of Elasticity" (Istoria teoriei elasticitatii) a lui Todhunter, apoi lucrand la cel de-al doilea volum (inceput de Todhunter) si publicand multe articole de matematici aplicate. Lucreaza la ,,The Ethic of Free Thought" (Etica gandirii libere) si studiaza o serie de subiecte istorice despre evolutia crestinismului in vestul Europei.

In 1885, devine membru fondator al ,,Men and Women Club", un club dedicat discutiilor despre rolul barbatilor si al femeilor in societate. Aici o intalneste pe Maria Sharpe, cu care se casatoreste in 1890. Vor avea trei copii (doua fete si un baiat, Egon Pearson, care a urmat profesia tatalui).

Karl Pearson este cunoscut ca fondatorul statisticii, desi pana in 1890 inca nu abordase acest subiect. Contributia sa la metodologia statistica umbreste contributiile din alte campuri de cercetare. Doua evenimente au schimbat cursul carierei sale: primul a fost publicarea cartii ,,Natural Inheritance" (Mostenirea naturala) in 1889, iar al doilea intalnirea cu Weldon, profesor de zoologie la Colegiul Universitatii din Londra, in 1890. Prin intermediul acestor evenimente, Pearson devine interesat de descoperirea metodelor matematice de studiere a proceselor ereditare si a evolutiei vietii.

Din 1893 si pana in 1912, scrie 18 articole intitulate ,,Mathematical Contribution to the Theory of Evolution" (Contributii matematice la teoria evolutiei), care contin foarte multe rezultate valoroase - contributii la analiza regresiei, coeficientul de corelatie si include testul chi-square (x2 ) al importantei statisticii (1900). Cartea ,,The Grammar of Science" (Gramatica stiintei) (1892) anticipeaza cateva idei din teoria relativitatii.

In 1893 introduce termenul de ,,deviatie standard", care a influentat cercetarea lui Edgeworth care, la randul sau, a influentat rezultatele lui Yule.

In 1900, impreuna cu Weldon si Galton, Pearson a fost cofondator al jurnalului de statistica Biometrika, dupa ce a prezentat un articol la Societatea Regala Londoneza, in urma caruia a fost ales membru in 1896 si a primit Medalia Darwin in 1898. Era un articol despre ereditate si folosirea analizei matematice la strangerea datelor. Biologii de la Societatea Regala nu erau pregatiti sa accepte concluziile biologice bazate pe analiza matematica. Primul numar al jurnalului apare in octombrie 1901, cu Pearson ca editor, rol pe care il va detine timp de 35 de ani, pana la moarte.

Din 1906, infiinteaza un centru de perfectionare in statistica. Este primul profesor Galton of Eugenics (Galton infiintase Biroul de inregistrare pentru studiul metodelor de imbunatatire a calitatii raselor umane prin selectie naturala, si in 1906 il pusese pe Pearson in functia de conducator), detinand aceasta catedra din 1911 si pana in 1933. Avea deja Biroul Biometric si in 1911 cele doua laboratoare se unesc, formand Departamentul de Statistica Aplicata de la Colegiul Universitatii din Londra. Galton isi exprima dorinta ca Pearson sa fie conducator al noului departament, astfel ca acesta renunta la catedra Goldsmid.