Indicatori Statistici în Mărimi Absolute și Relative

I.Noţiunea de indicator statistic.

Sisteme de indicatori.

În statistica socială noţiunea de indicator statistic a căpătat un înţeles foarte larg .Ea include orice indicaţie ştiinţifică exprimată numeric asupra unei colectivităţi social-economice , asupra mişcărilor sau proceselor social – economice derivate dintr-o astfel de colectivitate sau reflectate de ea.

Referindu-se la un fenomen sau process social – economic concret ,orice indicator statistic are ca trasătură esenţială un conţinut real .O altă formă caracteristică de bază a oricărui indicator statistic este dată de forma sa numerică.

Un indicator statistic este fie rezultatul numeric al unei numărări sau măsurări în domeniul vieţii social-economie ,fie al unei prelucrări economico –statistice a datelor rezultate dintr-o astfel de numărare sau măsurare .Dacă prin măsurare şi însumare (în global sau pe grupe) a elementelor componente ale unei colectivităţi stabilite ,sub aspectul unei caracteristici definite , se obţin datele primare necesare pentru caracterizarea volumului acelei colectivităţi ,prin prelucrarea statistico-socială a datelor primare se pot obţine elemente derivate ,cu ajutorul cărora putem caracteriza nivelul mediu al caracteristicii ,structura sau dinamica colectivităţii date ,variaţia în spaţiu al acesteia ,variaţia ei în raport cu un alt element decât spaţial şi timpul.Oricare din aceste mărimi indiferent de forma pe care o au ca expresie statistică (mărime absolută ,medie sau relativă) constituie un indicator statistic .

Pentru caracterizarea multilaterală a starii şi dezvoltării social-economice ,statistica social-economică a elaborat sisteme de indicatori statistici,specifice fiecărei ramuri a producţiei materiale şi diferitelor laturi şi procese ale dezvoltării social-culturale.

Toate sistemele de indicatori ,privind diferitele ramuri sau laturi ale vieţii social- economice ,se integrează la randul lor intr-un sistem unic şi complex exprimând şi caracterizând numeric , la nivel macrosocial ,toate elementele procesului reproducţiei socialiste lărgite şi ale vieţii social-culturale,în dinamica lor.

Orice indicator statistic trebuie să îndeplinească două condiţii principale de valabilitate ştiinţifică :

a) să aibă un conţinut ştiinţific bine determinat ,o definiţie sau o formulă a sa;

b) să îndeplinească condiţia de comparabilitate.

Conţinutul ştiinţific al oricărui indicator statistic ţine de esenţa fenomenului sau categoriei pe care o reprezintă.Statistica ,atunci când îşi propune să studieze un fenomen colectiv ,mişcările curente-continue ale acestuia ,trebuie să aibă în vedere determinările ştiinţifice obţinute de celelalte discipline particulare cu privire la categoria sau fenomenul dat.Ea poate contribui la noi determinări în orice domeniu social-economic ,dar va merge ,în toate cazurile pentru a obţine noi rezultate în cercetare şi în cunoaştere ,în strâns acord cu ştiinţele de bază ale domeniului respectiv (economia ,demografia etc).

Comparabilitatea indicatorilor statistici ,la rândul ei trebuie privită sub diferite aspecte:

- comparabilitatea calitativă ,ceea ce înseamnă că un anumit indicator nu poate avea două definiţii ;

- comparabilitatea în timp (în dinamică) aceasta însemnând că orice indicator poate fi comparat direct cu altul anterior ,privind aceeaşi categorie.

- Comparabilitate în teritoriu,(în suprafaţă ) care trebuie privită nu numai pe plan naţional ,ci şi pe plan mondial.

II.Clasificarea indicatorilor statistici.