Criza Guvernamentală și Reforma Politică a Sistemului Românesc

A. Argument

Criza executivului din Romania este strans legata de frecventa scandalurilor dintre premierul in functie si presedintele ales, abuzurile bugetare ale unor ministri, salariile enorme si nejustificate ale unor birocrati ori de schimbarile operate in cadrul guvernului. Aceasta criza este ca o trasatura a sistemului ce dureaza de aproape doua decenii si are dimensiune institutionale care denota incalcarea sistematica a principiului separarii puterilor in stat, ineficienta politicilor promovate, neputinta consensului, lipsa continuitatii, schimbarea prioritatilor. Criza institutionalizata a executivului este criza democratiei si este cea mai complexa criza a unui sistem politic.

Sistemul politic românesc pare blocat din ca¬uza intrării într-un cerc vicios al lipsei de re¬prezentare: alegătorii nu mai au încredere în partidele politice existente, absenteismul creş¬te, ceea ce face ca metodele neortodoxe de mobilizare po¬litică să fie şi mai eficiente. În plus, concurenţa politică a fost limitată prin instrumente legislative şi mediatice. În aces¬te condiţii, cultura politică a elitei care controlează acce¬sul la resurse a internalizat cum¬părarea de voturi şi, mai nou, „blatul“. Iar, la nivelul mai general al întregii co¬mu¬nităţi, divorţul flagrant între discurs şi rea¬li¬tate este privit cu resemnare. După o per-pe¬tuă tranziţie, la nivel public nu se mai distinge clar între criză şi normalitate.

Proiectul de cercetare “Criza guvernamentala si reforma politica a sistemului romanesc” isi propune sa examineze relatia dintre criza guvernamentala actual si demiterea premierilor incepand cu anul 2007, incepand cu domnul Calin Popescu Tariceanu.

B. Construcţia teoretică a cercetării

1. Obiectivele cercetarii

La nivel teoretico-normativ al analizei, acestă cercetare îşi propune să investigheze:

O1: Relatia dintre ideologile politice existente in Romania;

O2: Calitatea guvernului Ungureanu;

O3: Calitatea viitorului urmatorului cabinet ce va veni la guvernare.

2. Intrebarile cercetarii

Din punct de vedere teoretic, întrebările cercetării vor fi sub aspect normativ cat şi sub aspect empiric:

I1: Care a fost relatia dintre partidele politice in momentul in care la putere se afla guvernul Ungureanu?

I2: Cat de eficient a fost guvernul Ungureanu in timpul in care a guvernat?

I3: Cu ce este mai bun noul guvern- guvernul Ponta fata de guvernul Ungureanu?

3. Ipotezele stiintifice

a. Relatia guvern – sistem politic

H0: Nu exista nici o relatie intre Presedinte si Premier;

H1: Cu cat partidul politic aflat la putere se implica mai mult in relatia cu opozanta, cu atat sistemul politic v-a functiona mai bine;

H2: Cu cat partidul politic aflat la putere se implica mai mult in relatia cu opozanta, cu ata sistemul politic nu v-a mai functiona.

b. Rata participarii la alegerile parlamentare

H0: Nu exista nici o legatura intre rata de participare la alegerile parlamentare si guvern;

H1: Cu cat rata de participare la alegerile parlamentare este mai mare, cu atat component guvernului este mai omogena;

H2: Cu cat rata de participare la alegerile parlamentare este mai mare, cu atat component guvernului este mai neomogen.

4. Perspective descriptive si explicative asupra temei de cercetare

Actuala criză politică a început încă din 2007, odată cu ins¬ta¬larea unui guvern ultraminoritar, Tă¬riceanu 2, şi prima tentativă de demitere a pre¬şe¬din-telui. Guvernul a supravieţuit, remarcabil, pâ¬nă la alegerile din noiembrie 2008, dar cu pre¬ţul cedărilor constante în faţa şantajului majorităţii par-lamentare informale şi prin promovarea unor politici po¬pu¬liste. Atunci s-a creat pe¬ri¬cu¬loasa fantasmă a unei pros¬perităţi artificiale, care este la originea neînţelegerii a situaţiei economice în ca¬re se află azi România.