Anchetele nu se fac numai in scopuri practice, in vederea unor reforme sociale si politice, economice, administrative, ci si in scop stiintific si pot fi intreprinse nu numai de catre autoritati, ci chiar de asociatii de cercetatori sau de particulari. Orice ancheta urmareste sa dea un tablou exact asupra realitatii, private dintr-un anumit punc de vedere. De exemplu, se urmareste constatarea felului de viata al unei populatii, cercetarea metalitatii, a credintelor sale, etc. Ancheta se poate face oral sau scris sau in ambele feluri combinate. Se intelege usor ca ancheta este in functie de acela care o face, depinzand de priceperea si de buna lui credinta, precum si de a celor carora el li se adreseaza Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cercetarii empirice in domeniul stiintelor socioumane ale metodei anchetei, in special este aceea ca, practic, cu ocazia fiecarei noi investigatii, cercetatorul este obligat sa-si construiasca propriul instrument de cercetare, a carei utilizare este deci limitata la obiectul studiului in cauza si la momentul respectiv.
Pentru formarea unui chestionar este nevoie de fiecare data sa se urmareasca urmatoarele: - obligatia de a construi de fiecare data un nou instrument, fapt ce presupune costuri materiale si de personal, pierderea unui timp pretios, mai ales cand fenomenul vizat este efemer sau cand rezultatele cercetarii sunt asteptate sa apara foarte rapid; - necesitatea testarii prealabile a instrumentului, care insa intotdeauna este incompleta, de unde: - incertitudinea asupra validitatii si fidelitatii lui si, prin urmare, asupra calitatii rezultatelor cercetarii; - dificultatile ce apar aproape mereu atunci cand se urmareste compararea rezultatelor obtinute de doi cercetatori diferiti si, in genere, atunci cand se doreste realizarea unor analize secundare sau metaanalize.
Nu dorim aici decat sa subliniem necesitatea acordarii unei atentii cu totul speciale alcatuirii chestionarului, ca operatie prealabila fundamentala a unei anchete sau sondaj. In plus, mai atragem atentia ca o astfel de grija nu este niciodata exagerata, caci operatia de constructie a chestionarelor e departe de a fi o indeletnicire atat de simpla cum apare la prima vedere, mai cu seama in ochii nespecialistilor. Din multitudinea recomandarilor si exemplelor ce pot fi gasite in orice lucrare de metodologie destinata anchetei am ales cateva puncte a caror importanta este mai mare, fiind vorba si de contextul in care lucrarea de fata este scrisa. 1. 1. Logica intocmirii chestionarelor Constructia oricarui chestionar trebuie sa inceapa cu specificarea foarte clara si detaliata a problemei de cercetat. Problemele sociale au, de regula, un grad de complexitate care impune descompunerea lor in mai multe dimensiuni. La randul lor aceste dimensiuni se cer traduse in indicatori, deci in modalitati empirice de detectare a prezentei/absentei sau a starii sau a intensitatii unor caracteristici. In cazul ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.