Aspecte Actuale și de Perspectivă ale Natalității în România

Extras din referat Cum descarc?

In ultimele decenii, majoritatea tarilor europene s-au confruntat cu un fenomen demografic ingrijorator, avand ca principale caracteristici reducerea natalitatii si imbatranirea populatiei. Cu o cauzalitate diferita de la tara la tara, in functie de conditiile economico-sociale concrete, acest fenomen preocupant, in special prin consecintele sale pe termen mediu si lung, a fost abordat cu deosebita seriozitate de autoritatile nationale, mai ales in cadrul tarilor membre ale Uniunii Europene, care si-au elaborat, pe baza unor complexe analize multidisciplinare, propriile politici sociale in domeniul populatiei.
Evolutia variabilelor demografice in Romania nu face exceptie de la tendinta generala in populatiile europene. Aici, pe de o parte, natalitatea, mortalitatea, nuptialitatea au valori din ce in ce mai mici. Pe de alta parte, varsta medie la casatorie, la prima casatorie, la nasterea primului copil, frecventa disolutiei familiilor, a uniunilor consensuale sunt in crestere. Ceea ce diferentiaza, insa, populatiile europene sunt ritmul in care au loc aceste evolutii si profunzimea schimbarilor. Ca urmare, ele se diferentiaza si prin rapiditatea si amploarea cu care sunt confruntate de problemele sociale cauzate de aceste evolutii. In influentarea lor, determinismul socioeconomic este foarte important. La inceputul anilor 60, exista o cvasiuniformitate in nivelul variabilelor demografice pe continentul european (Council of Europe, 2001). Dar foarte curand, societatile vest-europene au evoluat catre alt model demografic, in care nasterile sunt mai rare si la varste mai inaintate, uniunile consensuale mai frecvente la varste
tinere si mai putin frecvente la varste mature, celibatul definitiv si divorturile mai frecvente, durata medie a vietii mai mare.
Desi aflata intr-un context politic diferit si intr-o anume izolare de tarile vesteuropene, evolutia populatiei si a fenomenelor demografice din Romania a urmat constant tendinta celor din tarile vestice ale continentului.
In 1960, Romania s-a aflat in grupa tarilor cu cele mai inalte niveluri ale
natalitatii, a frecventei casatoriilor si cu cele mai mici valori ale ratei divorturilor, a nasterilor extraconjugale, a varstei medii la casatorie si la prima casatorie, a nasterii primului copil. Evolutia nivelului acestor indicatori a fost constant catre o aliniere la tabloul vest-european, ramanand totdeauna in grupa tarilor codase, chiar si in anul 2000.
Dar anul 1990 a insemnat si din punct de vedere demografic o
discontinuitate, pentru ca evolutia ulterioara a situatiei demografice a fost mai rapida si, ca amploare, neasteptata. La unele variabile, tendinta a avut un ritm chiar de doua ori mai mare decat cel inregistrat in trei decenii anterioare de evolutie. Desigur noul context socioeconomic, total schimbat si brusc deteriorat nu a fost neutru. Nici acumularile negative anterioare in frustrari de tot felul, privind alimentatia si conditiile de locuit si de viata in general nu au putut sa nu aiba urmari in noul context deteriorat. Marimea acestor influente, intensitatea actiunii lor individuale sunt greu de masurat cu mijloacele actuale. Totusi, influenta lor asupra ritmului si marimii schimbarilor nu poate fi negata. Tarile foste socialiste care au trecut mai repede si mai hotarat peste socul schimbarii nu au inregistrat crize demografice de amploarea si durata celei din Romania. Natalitatea este mica in multe tari europene si a scazut si in toate tarile in tranzitie. Mortalitatea insa nu a cunoscut recrudescenta inregistrata in tari in care tranzitia a fost grea si lenta, ca in Romania. Pierderea de vieti omenesti, capital uman pentru care societatea a investit si a carui inlocuire la acelasi nivel este irecuperabila, este cel mai negativ aspect dintre toate evolutiile demografice de dupa 1989. Iar aceste pierderi au fost si inca mai sunt considerabile. Actiunea politica trebuie sa tinteasca acest aspect cu cea
mai mare urgenta pentru a stopa continuarea evolutiilor negative si a efectelor conexe.
Situatia demografica a Romaniei, caracterizata de specialisti drept complexa si ingrijoratoare (Ghetau, 2001) este considerata mai mult decat atat dupa aparitia primului set de rezultate ale Recensamantului populatiei si locuintelor din 18 martie 2002. Redresarea natalitatii este o problema complexa, careia nici o politica demografica nu i-a raspuns adecvat. Politica imigratiei selective a fost principalul sprijin in echilibrarea structurii demografice si a deficitului de forta de munca. Situatia economica, si nu numai, nu ii permite Romaniei sa ia in sprijin un asemenea pilon. De aceea, cunoscand evolutiile fenomenelor demografice, insanatosirea demograficului, in sensul valorizarii individului si a protectiei vietii sale este prima urgenta. Pe masura obtinerii acestuia si a finei cunoasteri a evolutiei
demografice si sociale se pot stabili noi obiective

Fisiere in arhiva (1):

 Aspecte Actuale si de Perspectiva ale Natalitatii in Romania.doc