Analiză Raport de Cercetare

1.Obiectivele cercetării

Pentru cercetarea din mai 2007 tema aleasă este „Viaţa în cuplu”. Se urmăreşte satisfacţia faţă de viaţa de cuplu, relaţiile sexuale şi motivele care duc la divorţ.

Raportul de cercetare porneşte de la câteva date cantitative despre numărul de persoane care au un partener de viaţă, fie într-o relaţie pe termen lung de tip căsătorie sau uniune consensuală, fie într-una care nu a evoluat încă la acest nivel. Sunt prezentate informaţii despre numărul de persoane care trăiesc într-un cuplu, componenţa gospodăriei pentru cuplurile cuprinse în eşantion, precum şi succinte referinţe la trasee de viaţă. În aceeaşi secţiune sunt incluse analize asupra rolurilor şi statusurilor în familie (Cine face mai multe în casă, cine are mai mult grijă de copii – femeia sau bărbatul? Cât timp este petrecut cu sarcinile gospodăreşti? Cine decide pe ce se cheltuiesc banii, cum să decoreze casa sau unde să petreacă vacanţa?), însoţite de o perspectivă asupra relaţiilor între

deciziile din cadrul cuplului, implicare civică şi cultură politică.

Secţiunea a doua este dedicată unei interesante schiţe a teoriei privind fericirea în relaţiile de cuplu, care caută răspunsul la întrebări precum de ce este nevoie pentru o căsnicie fericită? sau este iubirea suficientă, sau trebuie ca poziţia socială a celor doi tineri să fie cumva compatibilă? Analiza este făcută din două perspective diferite şi ajunge la aceeaşi concluzie - modelul condiţiilor pentru ca o căsătorie să fie fericită este unul romantic, în care iubirea rămâne cea mai importantă.

Cea de-a treia secţiune ia în considerare un subiect mai rar abordat în sondajele de opinie. Viaţa sexuală este de multe ori evitată în cercetările cantitative, pentru că este un subiect încă tabu pentru mulţi români. De aceea am scos din chestionarul principal întrebările din secţiunea respectivă şi le-am inclus într-un minichestionar autoaplicat, pe care respondenţii l-au completat individual şi l-au introdus într-un plic pe care tot ei l-au sigilat. Plicurile au fost deschise numai după centralizarea chestionarelor. Am încercat prin această metodă să asigurăm o confidenţialitate cât mai mare a răspunsurilor şi în

acelaşi timp să obţinem datele necesare pentru a deschide şi această direcţie de analiză. Prima parte a secţiunii este o analiză descriptivă a răspunsurilor la întrebările legate de obiceiuri sexuale şi include câteva observaţii privind atitudinea faţă de minorităţile sexuale. A doua parte se referă la cunoaşterea şi utilizarea metodelor de contracepţie.

Ultima secţiune este o punere în context a datelor şi utilizează modul standard al Barometrului, întrebările privind satisfacţia, optimismul sau pesimismul, evaluarea activităţii Guvernului, încercând să găsească un răspuns la întrebarea de ce sunt românii ne(mulţumiţi)? În aceeaşi secţiune a fost inclusă prezentarea grafică a răspunsurilor la întrebările repetate în (aproape) toate ediţiile Barometrului (prezentarea grafică şi seriile de timp au fost realizate de The Gallup Organization România).

2. Ce tip de cercetare este

Programul are în centrul său cercetarea cantitativă.

3. Esantionare:

Cercetarea are următoarele repere metodologice:

• Volumul eşantionului: 1999 persoane de 18 ani şi peste

• Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă

neinstituţionalizată a României, cu o eroare de reprezentativitate de ± 2,3 %, pentru un

nivel de încredere de 95% .

• Ancheta de teren (perioada de culegere a datelor): 21 mai – 4 iunie 2007

• Tipul eşantionului: eşantion probabilist, bistadial , cu stratificare în primul stadiu

• Criterii de stratificare: arii culturale în cadrul regiunilor istorice (Moldova de vest, Moldova de est săracă, GL-IS, Muntenia de Nord, Muntenia de Sud, Muntenia de Vest, Oltenia de Nord, Oltenia de Sud, Dobrogea, Banat, Crişana, Maramureş, BV-SB, CV-HG, CJ-MS, BN-SJ, AB-HD, Bucureşti) si tip de localitate (comune sărace, comune mediu dezvoltate, comune dezvoltate, oraşe sub 30 mii locuitori, oraşe de 30-100 mii locuitori, oraşe de 100-200 mii locuitori si oraşe mai mari de 200 mii locuitori).

• Eşantionare: selecţie probabilistă a secţiilor de votare în cadrul straturilor şi al persoanelor, în cadrul secţiilor de votare. Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste electorale