Violența domestică

1.Identificarea cauzelor care au dus la aparitia problemei:

Violenta domestica este un fenomen cu impact negativ asupra sanatatii, afectand negativ comunitatile in care ea se produce. Din acest motiv, violenta domestica este considerata atat o problemă de interes comunitar, social, cat si o problema de sanatate publica si, in special, de sanatate reproductiva.

Specialistii implicati in cercetarea fenomenului infractional sunt preocupati in primul rand de explicarea cauzelor acestuia ,de evidentiere a factorilor determinanti si favorizanti,pornind de la principiul conform caruia pentru a inlatura efectul trebuie sa elimini cauza.Numai ca in cazul comportamentului violent din cadrul familiei accesul la adevarata cauza este,de cele mai multe ori,dificil,cauza greu de conturat,iar efectele negative nu pot fi ignorate sau subestimate de cercetatori,fie ei criminologi,juristi,sociologi,psihologi,psihiatri etc.

Numarul mare de teorii elaborate de-a lungul timpului,care au incercat sa explice cauzele comportamentului violent,este o dovada clara a dificultatilor intampinate in a gasi un raspuns unitar si complet,dar si a neacceptarii,resemnarii si automultumirii din partea cercetarilor.

Fenomenul violentei este conditionat de factori de mai mica sau mai mare complexitate,grupandu-i in factori ce tin de personalitatea individului:

• Factori endogeni,la baza comportamentului deviand stand structura biologica si personalitatea individului;

• Factori exogeni,care tin de mediul in care traieste individul,comportamentul infractional facand parte dintr-un fenomen complex de inadaptare,de neintegrare sociala,ceea ce ii genereaza individului o anumita stare conflictuala intre idealurile sale sistemul sau de valori si ofertele societatii;

• Determinare multicauzala,in care factorii endogeni , bio-psihici si exogeni , economici , sociali , culturali etc.se afla intr-o corelatie reciproca.Fara a nega acest caracter multifactorial,teoriile etiologice moderne se axeaza pe studierea fiecarei categorii de facori ,considerandu-i la fel de importanti.

Majoritatea teoriilor psihologice care se refera la violenta au ca punct de plecare conceptia lui Freud (1959)-masochismul feminin.In aceasta formulare,femeia masochista este descrisa ca dorind sa fie batuta asemenea unui copil neajutorat , dependent si rau.Freud vedea acest comportament autodistructiv ca rezultat al efectului de rezolvare al conflictului oedipian.Shainnes (1979) prezinta masochismul ca un proces care implica trasaturi socioculturale,si nu de instinct , care se subordoneaza fortelor primare.Barbatii violenti tind sa-si foloseasca violenta ca pe u mecanism de intensificare a Eu-lui , deoare repertoriul lor de comportamente nonviolente este foarte limitat.

Jean Pinatel , promotorul teoriei personalitatii criminale,in explicarea cauzelor violentei porneste de la ideea ca devianta comportamentala este rezultatul conflictului dintre individul marcat de anumite particularitati psihice si anturajul in care traieste.Comportamentele nucleului personalitatii criminale sunt legate de factori precum egocentrismul , labilitatea psihica, agresivitatea , frustrarea , instabilitatea si indiferenta afectiva.

Legislatia este un alt factor care nu trebuie neglijat atunci cand vorbim de cauza fenomenului de violenta deoarece acesta incrimineaza si sanctioneaza anumite comportamente umane.Astfel unii autori considera ca punctul de plecare in abordarea fenomenului infractional trebuie sa-l constituie procesul de elaborare al legilor si normelor , de incalcare a acestora si de reactia sociala fata de diferite abateri si delicte comise.

Una din cauzele relativ recente care au condus si inca conduc la adancirea unor conflicte deja existente intre membrii familiei in societatea contemporana o reprezinta si defectuoasa aplicare a Legii nr.18 /1991 , legea fondului funciar.Pe rolul instantelor se regasesc numeroase cauze in care rude apropiate revendica suprafete de teren detinute de alti membri ai familiei , iar mass-media ne ofera cu „generozitate”detalii despre cum aceste persoane au inteles sa „actioneze”

2.Efectele nerezolvarii problemei asupra grupului tinta,asupra comunitatii si asupra societatii:

Invariabil, violenta domestica nu se rasfrange numai asupra victimei,ci afecteaza toti membrii familiei si mai ales asupra copiilor fie direct fie prin indepartarea puterii de concentrare a mamei asupra lor. Intr-un climat violent, nevoile de baza ale copiilor – nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste – sunt profimd neglijate. Functiile parentale nu mai pot fi indeplinite. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala de teroare, de autoacuzatii, femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei. Astfel se explica numarul mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. Investigatii sumare in cazurile de copii neglijati scot la iveala violenta din cammele lor, care nu mai lasa copilului locul de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta normal.