Traficul de Persoane

Potrivit prevederilor “Protocolului privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor”, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere, “trafic de persoane înseamnă recrutarea, transportul, trasferul, adăpostirea de persoane sau primirea de persoane, prin ameninţarea cu forţa sau prin folosirea forţei sau a altor forme de constrângere, fraudă, înşelăciune, prin răpire, abuz de putere sau prin situaţii de vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau foloase pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea va include, la nivelul minim, exploatarea prostituţiei altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevarea de organe. ” (Art. 3, alin. A)

Esenţa traficului reprezintă o transformare a unei persoane în marfă, fără ştirea sau consimţământul acesteia. În România, victimele sunt racolate cu predilecţie din rândul fetelor şi tinerelor femei cu vârste cuprinse intre 13 si 33 de ani ( un sfert sunt minore, peste jumătate au vârste cuprinse între 18-23 de ani). Potrivit unui raport, ţara noastră a depus eforturi, dar este clasată în grupul al doilea de ţări (Tier II), care trebuie să rămână în continuare angajate activ în combaterea acestui fenomen.

Bărbaţi, femei şi copii din Romania sunt traficaţi către Spania, Italia, Grecia, Republica Cehă şi Germania în scopuri de exploatare sexuală, cerşetorie forţată şi muncă forţată în agricultură, construcţii şi sectorul de servicii. În plus, bărbaţi şi femei din România sunt traficaţi către Cipru, Olanda, Slovacia, Polonia, Portugalia, Belgia, Turcia, Suedia, Ungaria şi Danemarca în scopuri de exploatare sexuală şi munca forţată.

Raportul arată că cea mai mare parte a victimelor identificate în 2008 - 62% -au fost traficate în scopuri de muncă forţată, timp ce numai 28% au fost exploatate sexual. Alte forme de exploatare, cu o pondere mai redusă, au fost: exploatarea prin cerşetorie (56 cazuri), precum şi obligarea la comiterea de furturi (5 cazuri), pornografia infantilă (2 cazuri) şi pornografia prin internet (1 caz), care au reprezentat, cumulat, doar 10% din cazuri.

La rândul ei, România este ţara de destinaţie pentru un număr mic de femei din Moldova, Columbia şi Franţa, traficate în scopuri de prostituţie forţată şi pentru un număr mic de bărbaţi din Republica Democratică Congo şi din Honduras, traficaţi în scopuri de muncă forţată. În primele şase luni ale anului 2008, pe teritoriul României au fost identificate 4 cazuri de trafic de persoane ale căror victime sunt cetăţeni străini: două victime din Republica Moldova, una din Franţa şi una din Columbia, toate de sex feminin.

În ceea ce priveşte mediul de provenienţă, 61% dintre victimele traficului provin din mediul rural (64% dintre bărbaţi şi 56% dintre femei). (Figura 5)

Raportat la modalităţile de exploatare, putem afirma că mediul rural este sursa principală pentru traficul în scopul exploatării prin muncă forţată şi cerşetorie. În cazul exploatării prin muncă, victimele sunt în proporţie de 65% din mediul rural şi tot din mediul rural provin două treimi dintre victimele traficului de persoane în scopul cerşetoriei.

Referitor la nivelul de instruire, majoritatea persoanelor traficate au un nivel scăzut de şcolarizare (63% dintre acestea au cel mult 8 clase), aproape un sfert din totalul victimelor fiind fără studii sau cu studii elementare.

CAUZELE TRAFICULUI DE PERSOANE

1) Nivelul de trai – cele mai multe dintre victime aparţin unor familii în care unul dintre părinţi, sau chiar ambii, sunt şomeri, confruntându-se cu mari dificultăţi materiale, sau ele însele au o situaţie familială grea, fiind abandonate de soţ şi având copii în întretinere.

2) Somajul – o alta cauză importantă a traficului o reprezintă rata mare a şomajului . Lipsa locurilor de muncă şi slaba lor calificare fac ca femeile să cadă în capcana traficanţilor. Trebuie evidenţiat aici şi nivelul scăzut al salariilor, care nu acoperă minimul necesităţilor. În multe situaţii, aceste persoane , dacă găsesc un loc de muncă, sunt angajate fără documente oficiale şi sunt prost plătite.