Tipologia Indicatorilor - Scalele

Cuprins referat Cum descarc?

I. Introducere. Cercetarea sociologica.
Masurarea sociala 3
II. Indicatorul social. Indicatorul sociologic.
Tipologia indicatorilor 5
III. Scalele 8
1. Nivelurile de masurare 9
2. Scalele de masura - clasificare dupa Patrick Rateau 9
3. Scalele - clasificare dupa Ioan Marginean 10
IV. Bibliografie 17

Extras din referat Cum descarc?

Investigatia in domeniul stiintelor sociale si comportamentale, ca oricare cercetare stiintifica, are ca scop descoperirea adevarului. "Pe baza analizei aprofundate a realitatii, cercetarea sociologica, psihologica s.a.m.d. tinde spre formularea unor legi, cu scopul gasirii invariantilor, a relatiilor de profunzime dintre variabile. Masurarea si controlul variabilelor sunt esentiale in cercetarea stiintifica a vietii sociale si comportamentelor.1"
Gary King, Robert Keohane si Sidney Verba (apud. Chelcea, Septimiu; Initiere in cercetarea sociologica, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2004, pp.23) apreciau ca cercetarea stiintifica a socioumanului are patru caracteristici:
1. Obiectul cercetarii il constituie formularea de inferente. A face inferente inseamna "a trage concluzii mai generale privitoare la ceva care nu este observabil, pornind de la datele colectate" (op. cit.)
2. Procedurile sunt publice. Apartinand domeniului public, cercetarea sociologica trebuie sa fie transparenta.
3. Concluziile sunt incerte. Intreaga cunoastere este incerta.
4. Caracterul stiintific este dat de metoda folosita. Karl Pearson (1892, apud Chelcea, op.cit.) aprecia ca unitatea stiintei consta in metoda, nu in materialul de studiu.
Conform acestor autori, cele patru caracteristici ale stiintei conduc la concluzia ca cercetarea sociologica este o activitate sociala.
Cercetatorul in stiintele umane trebuie sa inventeze si sa foloseasca permanent instrumente apte sa masoare variabilele care il intereseaza. Termenul "masuratoare" este folosit cu buna stiinta, intrucat proprietatilor lucrurilor trebuie sa le corespunda proprietati ale numerelor. "Dificultatea consta in maximizarea adecvarii intre proprietatile numerelor, definite in universul matematic si proprietatile lucrurilor, definite in universul psihologic, sociologic, medical, etc. Daca insa numarul instrumentelor de masura folosit in stiintele umane este imens, varietatea caracteristicilor matematice ale masuratorilor este mult mai mica si in realitate nu exista decat patru categorii diferite de masuratori, numite, in statistica, scale de masura2".
1Chelcea, Septimiu; Initiere in cercetarea sociologica, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2004, pp.23
2Rateau, Patrick; Metodele si statisticile experimentale in stiintele umane, Editura Polirom, Iasi, 2004, pp.49
In Dictionarul de sociologie1, masurarea sociala este definita ca "stabilire a unei ordini de marime (frecventa, intensitate, etc.) prin atribuire de valori, in acord cu proprietatile obiectului social studiat" sau "principalul element de sudura intre nivelul teoretic si cel empiric al cunoasterii". Ea este precedata si pregatita de analiza conceptuala si de operationalizare si cuantificare. Rezultatul celor doua din urma il constituie indicatorii de cercetare direct observabili si masurabili. Acesti indicatori, transpusi in instrumente de cercetare precum chestionare, fise de observatie, scheme experimentale si de analiza a continutului, scale, teste, etc., permit efectuarea masuratorilor. Aceasta este o operatie empirica.
Conform autorilor Dictionarului de sociologie, Vlasceanu si Zamfir, elementele componente ale masurarii sociale sunt urmatoarele trei:
1. obiectul de masurat;
2. etalonul de masura;
3. regulile de atribuire a valorilor.
1. Obiectul de masurat este alcatuit din fapte, fenomene si procese sociale, incepand cu cele de natura macrosociala (care privesc societatea globala) si sfarsind cu cele de natura microsociala (referitoare la actiuni, comportamente, relatii individuale si de grup).
2. Etalonul de masura reprezinta o marime definita, cu care urmeaza a fi comparate aspectele cantitative (marimile variabile) ce caracterizeaza fenomenele si procesele sociale in vederea determinarii valorii lor. Exista doua tipuri de etaloane:
a) etalonul natural - in care se defineste o marime naturala de masura, cu semnificatie de unitate;
b) etalonul conceptual - alcatuit dintr-o serie de criterii, standarde ce definesc o marime relativa, o unitate conventionala de masura.
3. Regulile de atribuire a valorilor (numere, numerale sau simboluri) urmeaza indeaproape natura obiectului studiat si caracteristicile etalonului utilizat in masurare. Acest fapt conduce la anumite niveluri de masura. In literatura de specialitate sunt formulate patru niveluri de masura:
1) nominal (categorial) - este alcatuit dintr-un set de categorii. Atribuirea valorilor se face pe baza relatiei de egalitate/inegalitate. Aceasta relatie este simetrica si tranzitiva. Valorile atribuite sunt simboluri, ele reprezinta simple nume investite cu functia de clasificare.
2) ordinal (indica ordinea) - corespunde situatiilor in care proprietatile se pot ierarhiza. Valorile atribuite reflecta relatia de ordine "mai mare", "mai mic", indicandu-se rangul pozitiilor ocupate pe o scala, fara a se putea preciza diferentele dintre ele. Relatia de ordine este asimetrica si tranzitiva. Metoda comparativa se bazeaza pe un astfel de nivel de masura.
3) de interval (reda intensitatea) - corespunde situatiilor in care obiectul masurat poate fi descris cantitativ prin valori numerice. In cercetarea sociala, nivelul de interval este doar aproximat prin intermediul diferitelor tehnici de scalare a intensitatii.

Fisiere in arhiva (1):

 Tipologia Indicatorilor - Scalele.doc