Tinerii și calitatea vieții

Tinerii sunt de departe cel mai atractiv segment de consumatori pentru branduri si de aceea si cel mai curtat de catre marketeri si advertiseri. Cu toate acestea, studiile care investigheaza lumea tinerilor, sunt de cele mai multe ori fie superficiale (cu pericolul ca nu reusesc sa aduca de cele mai multe ori nimic nou fata de ceea ce deja se stie sau reusesc cel mult sa creioneze o imagine stereotipa), fie orientate ad-hoc, pentru a raspunde doar unor probleme punctuale.

Cele mai multe studii ample despre tineri (nu ma refer la cele punctuale, construite pentru a raspunde unor chestiuni specifice) sunt comandate în acest moment la noi în tara de catre structuri „oficiale” (CCPT - Centrul de Cercetari pentru Problemele Tineretului, ICCV – Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, CNA etc.) si nu atât de marketeri sau advertiseri, desi ne-am fi asteptat ca situatia sa fie inversa. Inevitabil aceste studii sunt „contaminate” de o perspectiva „sociologizanta” iar rezultatele lor, cel mai adesea previzibile, sunt comentate cu „mânie intelectuala” de catre mass media si „educatorii natiei”. Acestia se plâng de „manelizarea” tinerilor, de faptul ca nu mai acorda importanta scolii, ca nu mai respecta vechile si adevaratele valori, ca pretuiesc mai mult succesul cu orice pret, fara ca acesta sa fie însotit de munca, decât munca cinstita, ca au ca repere valorice printii manelelor, fotbalisti, sau vedetele pop-ului dâmbovitean, ca politica nu înseamna nimic pentru ei, ca prefera productii media de slaba calitate, eventual cu un continut ridicat de violenta, ca abia asteapta sa plece din tara si ca nu îsi vad viitorul în România etc. Fara îndoiala, oricât de mult se straduiesc aceste studii „oficiale” sa fie neutre, o doza de optiune politica sau macar valorica tot transpare, fie din comentarii, fie din structura lor. Acesta este unul din motivele pentru care sunt adepta a abordarile pragmatice fata de tineri, care fac ca studiile sa fie orientate doar catre un singur scop: cunoasterea si comunicarea „pe bune” a informatiilor despre acestia

In acest sens am incercat sa fac o analiza secundara a unor studii despre tineri care au ca centru de interes problemele cu care se confrunta acestia si perceptia lor asupra calitatii vietii.Acesta este de fapt obiectivul acestei cercetari ,pe care eu as numi-o “cercetare second hand”

Ipoteza de la care am pornit este urmatoarea:

- Majoritatea tinerilor manifesta insatisfactie fata de calitatea vietii.

Termenii din ipoteza care trebuie operationalizati sunt :

- Tineri = (Persoane, fiinte) care sunt , ca vârsta, între copilarie si maturitate, care nu sunt înca maturi

- Insatisfactie = lipsa de satisfactie,nemultumire.Aceasta definitie de dictionar prezinta conceptul de “insatisfactie “ca fiind foarte cuprinzator si totodata abstract.Cu referire la studiul de fata am definit prin acest concept starea de nemultumire a tinerilor generata de problemele cu care se confrunta.Principalele dimensiuni ale acestui concept sunt:

1. -nivel de trai

2. –munca si venituri

3. -Invatamant educatie

4. -Cultura

5. -Sanatate

6. –participare civica/politica

7. -Familia tanara

8. -Valori moral-cetatenesti

- Caliatea vietii = semnificatia pentru om a vietii sale, rezultat al evaluarii globale, din punctul de vedere al persoanei umane, a propriei vieti.este un concept evaluativ, fiind rezultanta raportarii conditiilor de viata si a activitatilor care compun viata umana, la necesitatile, valorile, aspiratiile umane. Se refera atît la evaluarea globala a vietii (cît de buna, satisfacatoare este viata pe care diferitele persoane, grupuri sociale, colectivitati o duc), cît si la evaluarea diferitelor conditii sau sfere ale vietii: calitatea mediul ambiant, calitatea umana a muncii (calitatea vietii de munca), calitatea relatiilor interpersonale, calitatea vietii de familie.

O analiza a evolutiilor si politicilor guvernamentale din ultimii ani în domeniul tineretului ne îndreptateste sa constatam ca acestea nu au reusit sa ofere un cadru stimulativ pentru valorificarea energiei creatoare si novatoare a tinerei generatii. Desi tineretul este capabil sa se adapteze cel mai bine schimbarilor din societatea româneasca, este mai bine pregatit pentru competitie si eficienta, situatia sa economica si sociala este precara si involueaza sistematic. Pe de alta parte, se poate constata ca tinerii au o slaba participare politica, întrucît partidele nu au o oferta clara si credibila pentru ei sau îi marginalizeaza în planul deciziilor politice.