Teoria claselor sociale la Karl Marx Max Weber și Pierre Bourdieu

In cele ce urmeaza mi-am propus sa fac o analiza intre Karl Marx, Max Weber si Pierre Bourdieu in ceea ce priveste teoria claselor sociale. Mai intai, voi incepe prin elaborarea conceptelor marxiste despre clasa sociala. Apoi voi incerca sa explic ideologia weberiana in paralel cu cea marxista, pentru a releva similaritatile si diferentele dintre cei doi teoreticieni. In al treilea rand, conceptele apartinand lui Bourdieu vor veni sa sublinieze aspectele marxiste si weberiene.

Cand Marx vorbeste despre clasa, acesta este preocupat de lupta de clasa indeosebi, vazuta ca resursa a schimbarii sociale prin care clasa devine un instrument analitic pentru intelegerea functiilor si a schimbarilor sociale. Lupta de clasa combina trei elemente principale (mijloacele de productie, relatiile de productie si produsul), bazate pe un interes economic. Aceasta lupta, condusa de interese economice pentru a avea control asupra mijloacelor de productie, aduce cu sine situatii conflictuale intre clasa muncitoare si capitalisti. Odata ce capitalistul, proprietarul mijloacelor de productie, a reusit sa preia controlul asupra mijloacelor de productie, acesta devine automat clasa privilegiata. Acestia isi vor folosi puterea afiliata prin principiile economice pentru a controla relatiile cu ceilalti in scopul de a sprijini interesele sale politice, sociale sau culturale. Astfel, relatiile dintre mijloacele de productie vor forma o suprastructura de valori, norme, elemente sociale sau religioase. In acest context, indivizii sunt supusi unei clase sociale anume, apartenenta la clasa fiind determinata de mostenirea culturala a individului, de bani, de ocupatie sau de educatie (constiinta de clasa). Astfel, clasele sunt definite prin sursa veniturilor, acestea fiind analizate in relatiile dintre producatori si mijloacele de productie. Relatiile sociale dintre indivizi sunt bazate pe accesul la mijloacele de productie prin mecanismul diviziunii muncii, care da nastere diviziunii de clasa. Clasele sociale sunt antagonice in societatea capitalista - acestea sunt burghezia (proprietarul mijloacelor de productie) si proletariatul (forta de munca). Exploatarea clasei dominante (lumpenproletariat) prin exproprierea surplusului de valoare intr-un sistem capitalist, a dus la o crestere a diferentelor intre proprietarul mijloacelor de productie si non-proprietar. Clasele sociale, constituite ca un grup de indivizi aflati intr-o pozitie similara fata de mijloacele de productie si care indeplinesc acelasi rol in procesul de productie, dezvolta o constiinta de clasa, aceasta transformare dintre clasele sociale "in sine" in clase sociale "pentru sine" fiind favorizata de socializarea productiei. Prin aceasta, proletariatul produce ceea ce se numeste "solidaritate de clasa". Munca productiva este creatoare de valoare, aminteste Marx. Fiind exploatati prin mijloacele de productie de catre burghezie, proletariatul devine alienat.

Oricum, experientele comune nu sunt suficiente pentru a realiza transformarea; constiita de clasa si miscarea politica organizata trebuie sa existe in scopul de a face din clasa sociala un agent al schimbarii. In acest sens, statul joaca un rol important adus in avantajul capitalistilor. Acestia lupta pentru a proteja interesele economice, politice si culturale ale clasei capitaliste. Aceasta colaborare intre stat si capitalisti face si mai dificila pentru clasa muncitoare transformarea sociala, mai ales intr-un stat care are autoritatea legitima asupra indivizilor. Oricum, Marx considera, ca in decursul timpului, aceasta clasa traditionala va fi inlocuita cu un sistem de clasa libera sau comunism.

Chiar daca Weber este de acord cu Marx asupra faptulu ca sistemul clasei este bazat pe un interes economic si ca schimbarea va avea loc numai prin relatii conflictuale, cei doi nutresc concepte diferite asupra clasei sociale. In timp ce Marx defineste inegalitatea din jurul relatiei de productie, Weber, pe de alta parte, pe langa dimensiunea clasei sub aspect economic, adauga doua dimensiuni non-economice care contribuie in mod semnificant la stratificarea clasei: status grupul asociat cu ordinea sociala si puterea asociata ordinii politice. Ordinea de status reflecta prestigiul, ierarhia stausurilor intemeindu-se pe judecati de valoare facute de membrii comunitatii. Spre deosebire de Marx, Weber nu defineste clasele numai din perspectiva relatiilor si mijloacelor de productie, ci ia in considerare si aspectul incluziunii de piata, distributie si consum, prin care situatia de clasa este determinata prin competitie. Atunci cand indivizii impartasesc interese comune si aceleasi sanse de viata, ei se gasesc in aceasi situatie de clasa. Aceasta componenta se refera exclusiv la interese economice privind posesia de bunuri si sursele de venit (piata muncii si a marfurilor). Aceasta situatie de clasa este determinata esential de proprietate (definita prin avere) si lipsa proprietatii. Proprietatea reprezinta categoria fundamentala a pozitiei de clasa. Clasele sociale la Weber sunt alcatuite din antreprenori (clasa de productie - recunoscuta prin accesul la bunuri si servicii) si rentieri (clasa de posesie - intemeiata pe avere). Exista de asemenea si patru categorii de clase sociale: clasa muncitoare, mica burghezie, intelectualii si specialistii lipsiti de proprietate si clasele privilegiate prin proprietate, avere si educatie.

Spre deosebire de Marx, diferentele in ordinea puterii si nu exploatarea, constituie puncte de plecare in teoria lui Weber.

Chiar daca Weber il sustine pe Marx in ceea ce priveste notiunea de interes economic (ca

1. Lazar Vlasceanu, "Sociologie si modernitate. Tranzitii spre modernitatea reflexiva", Editura Polirom, Bucuresti, 2007;

2. Richard T. Schaefer, "Sociology: A Brief Introduction, 6/e", 2006;

3. Antony Giddens, "Sociology".2006;

4. Max Weber, "Etica protestanta si spiritul capitalismului", Editura Humanitas, Bucuresti, 2007;

5. G. Eyal, I. Szelenyi, E. Townsley , "Capitalism fara capitalisti - noua elita conducatoare din Europa de Est", Editura Omega, 2001;

6. http://www.dictsociologie.netfirms.com/C/CTermeni/ClasaSociala.htm;

7. http://papersofsociology.blogspot.com/2006/02/marx-weber.html;

8. http://www.freeessays.cc/db/38/pbk62.shtml.