Șomerii

Somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.

Dictionarul explicativ îl defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta în aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta în nefolosirea unei parti din forta de munca salariata. Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.

Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea în timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca îl fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neîncredere sporita în randul potentialilor patroni.

Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:

- Au depasit varsta de 15 ani;

- Sunt apte de munca;

- Nu au loc de munca (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt si sunt în cautare de munca remunerata);

- Sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;

- Sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe criterii:

Dupa modul de manifestare:

- Somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)

- Somaj involuntar (datorat insuficientei cererii)

Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:

- Somaj feminin

- Somaj juvenil

- Somaj intelectual, etc.

In analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:

- Somaj conjunctural (ciclic) – care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.

- Somaj tehnologic – reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea lucratorilor.

- Somajul structural – generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate.

- Somaj sezonier – intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultura, turism)

- Somaj total – cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat

- Somaj partial – reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta sau zi incompleta), destul de des intalnit

- Somaj de oferta – atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera inacceptabile.

- Somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai varstnici;

- Somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;

- Somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.