Sociologie - Opinia Publica

Cuprins referat Cum descarc?

1. Opinia publica - imposibilitatea unei definitii general acceptate
2. Originile conceptului de opinie publica
3. Un nou concept: "opinia publica"
4. Cinci indelungate controverse asupra opinie publice


Extras din referat Cum descarc?

Opinia publica - imposibilitatea unei definitii general acceptate
Opinia publica este unul dintre cele mai importante si de durata concepte mentionate in cadrul stiintelor sociale, avand o larga aplicare atat in psihologie, sociologie, istorie, cat si in stiintele politice si cercetarile facute asupra comunicarii.
Conceptul de opinie publica se bucura de o larga preocupare venita din plan social, dar si de un interes major manifestat de mediile stiintifice si intelectuale in ceea ce il priveste. Idei despre opinia publica pot fi gasite in filosofia secolului al XVIII-lea, in literatura renascentista, chiar si in opere ale lui Platon si Aristotel.
Insemnari despre opinia publica pot fi gasite in intregul peisaj al cercetarilor asupra societatii umane, incepand cu sustineri ale unor influenti teoreticieni ai sistemului democratic si critici ai societatii, precum Rousseau (1762), Bentham (1838), Bryce (1888), Lowell (1913), Lippmann (1922) si ajungand la lucrarile de capatai in sociologie si psihologie sociala ale lui Tarde (1890/1903), Mc Dougall (1920), Allport (1924), precum si la studiile empirice asupra efectelor mass media facute de Lazarsfeld, Berelson si Gaudet in 1944 si de Hovland, Lumsdaine si Sheffield in 1949.
In ciuda foarte deselor mentionari si referiri la adresa sa, conceptul de opinie publica ramane insa unul foarte controversat.
Odata cu aparitia tehnicilor avansate de sondare a opiniei publice la inceputurile secolului al XX-lea, analistii au fost constant nevoiti sa redefineasca, adapteze si extinda vechiul concept si notiunile teoretice asupra opiniei publice in lumina eforturilor de cercetare empirica. Cercetatorii au avut adesea pareri contrare in abordarile lor conceptuale si chiar in incercarea de a defini insusi conceptul de opinie publica. Acesta a devenit din ce in ce mai difuz, pana cand a ajuns, practic, inutilizabil. Baker (1990) a spus ca ideea de opinie publica, asa cum a fost conceputa in secolul al XVIII-lea, este paradoxala. Prin alaturarea termenilor ,,opinie" si ,,publica", ganditorii iluministi au avut in vedere universalitatea, obiectivitatea si ratiunea. Pe de alta parte, conceptul ,,opinie" luat separat, sugereaza subiectivism si nesiguranta. Alaturarea lui ,,opinie" de ,,publica" reprezinta o incercare liberal-filosofica de a contopi individul cu multimea, de a crea o legatura intre bunastarea colectiva si preferintele si ideile individuale. In aceste conditii nu este de mirare ca incercarile de definire a conceptului de opinie publica au oscilat intre puncte de vedere holistice, care vedeau opinia publica ca tinand de colectivitate, pe de o parte si definitii reductioniste ce vizau indivizii, pe de alta parte. In 1965, omul de stiinta american Harwood Childs a reusit sa adune circa 50 de definitii intalnite in studiile pe acesta tema.[1] S-a ajuns pana acolo incat in anii '50 si '60 s-au inmultit vocile care cereau sa se renunte la conceptul de opinie publica. Totusi, in incercarea de a sistematiza si unifica cele aproximativ 50 de definitii ale lui Childs, ele au fost incadrate in doua moduri distincte in care opinia publica poate fi conceputa: opinia publica inteleasa ca rationalitate, cu functii de coagulare a opiniilor individuale si de luare a deciziei in democratie si, respectiv, opinia publica inteleasa ca instanta de control social, cu functie de mentinere a coeziunii sociale si de asigurare a unui grad de consens suficient pentru actiuni si decizii. Ca o expresie a nelamuririlor oamenilor de stiinta in privinta opiniei publice si a incapacitatii acestora de a inchide conceptul intr-o formula, W. Phillips Davison isi incepea articolul din International Encyclopedia of the Social Sciences (1968) cu fraza: ,,Nu exista o definitie general acceptata a<<opiniei publice>>".]
2. Originile conceptului de opinie publica
,,Opinia publica" este un concept ce a luat nastere in mare masura in perioada iluminista. Ideea este legata de conceptiile politice liberale ale sfarsitului de secol XVII si ale secolului al XVIII-lea si de teoria sistemului democratic aparuta in secolul al XIX-lea. Desi ,,opinia publica" nu a fost mentionata ca atare pana in secolul al XVIII-lea, multe lucrari anterioare au cuprins referiri la elemente specifice opiniei publice. Filosofia politica a Greciei antice a avut de-a face, de exemplu, cu capcanele si potentialele avantaje ale domniei poporului. Platon a criticat puterea populara punand la indoiala competenta maselor de a dezbate probleme filosofice. El a acordat filosofiei dreptul de a hotari in privinta relatiilor si legaturilor umane. Aristotel, pe de alta parte, era de parere ca sentimentele colective ale multimii pot contribui la crearea unor reguli general valabile si in comun acceptate, a unui bun simt in privinta problemelor din sfera politicii. Desi in operele clasice au aparut astfel de referiri la fenomenologie evident asemanatoare cu opinia publica, distinctia moderna intre stat si societatea in ansamblul ei si intre autoritati publice specializate si public in general nu aparea in filosofia politica ateniana. Combinatia intre termenii ,,opinie" si ,,publica" si crearea unui concept unitar, cu semnificatii politice, a aparut mult mai tarziu, in cadrul teoriilor asupra liberalismului si democratiei ale anilor 1700. Inainte de aceasta, au existat referiri la cei doi temeni, dar luati separat. Pentru cuvantul ,,opinie" au existat doua semnificatii disticte inca inainte de a aparea in teoriile secolului al XVII-lea despre liberalism si democratie, cele doua modalitati separate de intelegere a cuvantului pastrandu-se pana in zilele noastre.
Prima semnificatie are un caracter esentialmente epistemologic, utilizarea termenului ,,opinie" facandu-se pentru a deosebi o problema de judecata de una tinand mai degraba de realitate. In acest mod se distinge ceva nesigur de ceva despre care se stie ca este adevarat, fie prin demonstratie, fie doar prin credinta in acel adevar. Aceasta mod de folosire al termenului ,,opinie" este intalnit si astazi, atunci cand cineva vorbeste despre ,,o problema de opinie" mai degraba decat despre o realitate. Cand este pus in legatura cu societatea in ansamblul ei, termenul capata uneori o conotatie peiorativa, reflectata in expresii de genul ,,opinia comuna", ,,opinia generala" sau ,,opinia de rand". In ciuda conotatiilor sale uneori negative, ,,opinie" utilizat in maniera epistemologica se refera la o stare cognitiva, la o forma inferioara de cunoastere.[4] In opera sa Tratat despre natura umana (1739/1740) , David Hume argumenteaza ca, atunci cand s-au intemeiat statele, oamenii si-au cedat capacitatea de a folosi forta, nu insa si capacitatea de a aproba si dezaproba. Pentru ca oamenii au o tendinta naturala de a tine seama de opinii, de a se orienta dupa opiniile mediului, opinia este importanta pentru stat. Forta decisiva a opiniiilor similare ale persoanelor private creeaza un consens, iar acesta formeaza baza reala a guvernarii, in conceptia


Fisiere in arhiva (1):

  • Sociologie - Opinia Publica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!