Sociologie juridică

Extras din referat Cum descarc?

In orice societate, eficienta si validitatea legislatiei, concretizata in forta ei
obligatorie, include doua aspecte: primul se refera la gradul de legitimitate
si credibilitate al acesteia, concretizata in acceptarea voluntara sau 
fortata a normelor de drept, cel de al doilea include eficienta regulii de drept
si a legislatiei in raport cu obiectivele si functiile urmarite. 
Nimeni nu poate contesta faptul ca in perioada de tranzitie de la un regim
politic la altul si in consens cu cerintele imperioase ale crearii unui stat de
drept, in Romania nu s-au produs transformari si modificari esentiale in 
sistemul legislativ si in legislatie. Dar, asa cum subliniaza unii juristi si
sociologi, daca orice epoca revolutionara semnifica ,,intronarea legii" prin
restabilirea principiilor legalitatii, legitimitatii si justitiei sociale, un asemenea
proces isi are propriile sale limite datorita unor cauze atat intrinseci, 
apartinand insasi modului de elaborare si aplicare al dreptului (legislatie), cat
si extrinseci de natura economica, politica, morala si spirituala. 
Juristii evidentiaza trei criterii de validitate si eficienta a normelor juridice si a
legislatiei in general : 
1) legalitatea, care se refera la coerenta interna si armonia axiologica a
discursului juridic. In raport cu acest criteriu, o norma juridica pentru a avea
generalitate si permanenta, trebuie sa-si gaseasca un loc determinat intr-un
ansamblu unitar de reguli care formeaza un sistem definit prin logica interna ;
2) eficacitatea (efectivitatea), care se refera la capacitatea de performanta
practica a normei juridice in raport cu scopurile urmarite, adica la potenta
dreptului de a reprezenta o institutionalizare rationala si controlata a 
procesului de schimbare sociala. In raport cu acest criteriu, o lege este
valida daca reuseste sa normalizeze raporturile sociale nu in virtutea unor
reglementari apriorice sau valori abstracte, ci numai pe baza unor valente
rationalizatoare ale vietii practice, ale realizarii unor obiective fundamentale
solicitate imperios de procesul scimbarii ; 
3) legitimitatea, care se traduce in campul juridic prin exigenta asigurarii
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si posibilitatea unei protectii
sociale a indivizilor, ca si prin includerea tuturor cetatenilor, fara nici o
exceptie, la sistemul de drepturi, indatoriri, obligatii si contributii. 
In Romania, tranzitia spre relatiile si economia de piata nu a fost insa 
insotita de o legislatie adecvata, asa cum exista in alte tari, capabila sa
reglementeze modalitatile de realizare a reformei si privatizarii in domeniile
vitale ale economiei, afacerilor, operatiunilor de import-export si 
financiar-bancare si sa previna aparitia si profilarea unor forme inedite de
delicte economice si in domeniul afacerilor si chiar de crima organizata.
De aceea, nici unul dintre criteriile amintite anterior privind validitatea si 
eficienta legislatiei nu-si regasesc o expresie adecvata in dinamica procesului
legislativ de dupa decembrie 1989, in special in domeniul prevenirii si
combaterii fenomenului de coruptie. Astfel, in ceea ce priveste primul
criteriu referitor la coerenta interna a normelor juridice, o buna parte din
legile elaborate pana in prezent nu intrunesc conditiile de tehinca legislativa,
neglijand, totodata, schimbarile si tendintele evolutive in diferite domenii 
economice si sociale. De aceea, cele mai controversate legi (cum ar fi, de
pilda, legea privatizarii, legea infiintarii de societati pe actiuni cu capital de
stat sau privat, legea investitiilor etc.) au fost elaborate si promulgate intr-un 
timp extrem de scurt si, fara a fi pregatite de alte acte normative care sa ofere
premise pentru evitarea erorilor de interpretare, a echivocurilor si a 
confuziilor deliberate, a nenumaratelor abuzuri care se fac astazi resimtite in
practica. Din acest motiv, s-a extins sensibil sfera delictelor si crimelor 
economice si in domeniul afacerilor, concretizate in acte de escrocherie si
abuz de incredere, concurenta necinstita, evaziune fiscala si falsuri de tot
felul, incalcari bancare si de bursa, infractiuni vamale, crearea de organizatii
si societati fictive, metode de ,,spalare" a banilor etc. Nu au fost abrogate 
sau modificate o serie de acte normative consfintind drepturile exagerate ale
statului asupra proprietatii publice, astfel ca, paradoxal, legi fundamentale
pentru o noua configuratie a economiei de piata par sa coexiste cu 
reglementari promulgate sub vechiul regim. 
In ceea ce priveste cel de al doilea criteriu, cel al efectivitatii legii, nici acesta

Fisiere in arhiva (1):

 Sociologie Juridica.doc