Sociologia în societate - întrebuințări în jurnalismul autohton

Extras din referat Cum descarc?

Cultura sociologica implica o cunoastere de tip stiintific. Fenomenele si conceptele studiate sunt operationalizate, masurate si testate. Acceptiunile cunoasterii comune si definitiile stiintifice ale conceptelor sunt uneori antagonice atat ca sens, ca explicatie, precum si ca mod de utilizare. Unul dintre exemple este conceptul ,,socializare": un proces de internalizare a unor norme sociale sau un simplu proces de interactiune? Pentru cei care doresc sa utilizeze definitia stiintifica, sensul mai apropiat este reprezentat de prima forma. Desigur, o limba se dezvolta organic, insa datoria sociologului este sa semnaleze existenta unor astfel de diferente de ordin semantic. Aceasta este ceea ce am si facut intr-o cercetare care a incercat sa studieze diferentele respective. Drept populatie investigata am considerat o categorie profesionala care utilizeaza in mod frecvent concepte ale sociologiei - jurnalistii.
Ceea ce mi-am propus prin aceasta cercetare a fost sa investighez si sa inteleg cum si in ce fel ,,ajunge" sociologia prin diversele sale canale de difuzare (universitar, cercetare, publicatii samd) la publicul potential interesat. Prin public potential interesat inteleg, indeobste, acel tip de public ale carui preocupari profesionale sau intelectuale se intersecteaza cu cel al sociologiei. 
Mi-am dorit de la bun inceput o tema care sa fie cat mai corect definita din punct de vedere teoretic, ale carei rezultate sa fie concrete si aplicabile, tocmai pentru ca am observat in sfera publica (indeosebi in mass-media) o abordare insolita a sociologiei, atat prin utilizari ale unor concepte (ex: socializare) in acceptiuni diferite de cele ale sociologiei, cat si prin reducerea sociologiei la doar cateva intrebuintari specifice (ex: sondaj de opinie). Spun ,,acceptiuni diferite de cele ale sociologiei" intrucat nu admit per se accesul sociologiei la adevaruri, insa nu pot sa ignor toate eforturile de cercetare care dau legitimitate unor acceptiuni ale conceptelor si modalitatilor lor specifice de cuantificare si testare. 
Incercand sa identific atributele specifice a ceea ce numim ,,cultura sociologica", m-am sprijinit pe conceptul alfabetizarii stiintifice, a carei operationalizare a fost inteleasa in cadrul cercetarilor anterior efectuate drept abilitatea respondentilor de a raspunde corect la intrebarile din respectivele anchete derulate cu privire constructe stiintifice fundamentale. Utilizand acest model si adaptandu-l la nevoile specifice ale demersului meu de cercetare, am adoptat o definitie de lucru a culturii sociologice: un ansamblu coerent si sistematizat de cunostinte-reper apartinand domeniului sociologiei in functie de care un subiect cunoscator sau altul se poate pronunta in mod temeinic intr-o chestiunie care tine de sfera socialului. Cultura sociologica are nu doar un caracter cantitativ, care se refera doar la volumul cunostintelor ce tin de sfera sociologiei, ci si unul calitativ-sintetic de adevar, intemeiere si organizare a informatiei sociologice, de suport al intelegerii generice a problematicii. Pe scurt, vom considera ca un om poseda cultura sociologica nu doar atunci cand detine un volum mare de informatii de specialitate, ci atunci cand poseda o cantitate semnificativa de informatie care intruneste cerintele adevarului si intemeierii, pe care o are bine structurata (asezata in ,,rafturi") si cu care poate opera in mod coerent. Ca atare, problema culturii sociologice este deopotriva a sociologiei ca domeniu de studiu stiintific (ce anume din sociologie reprezinta un reper semnificativ) dar si a publicului cunoscator (felul in care acesta isi formeaza respectiva cultura sociologica). 
Se poate afirma cu siguranta ca sociologia nu se afla printre domeniile de studiu stiintific care poseda cele mai precise modalitati de masurare. Insa, principalul sau atribut consista, asemenea altor stiinte, tocmai in deschiderea catre corijarea si perfectionarea modalitatilor de definire a conceptelor, de testare continua a ipotezelor cu care opereaza in cercetarile sale. In aceste conditii, eu am asimilat sociologia drept un mod de a raspunde la intrebarile dintre cele mai diverse pe care viata ni le scoate la iveala. Este doar unul dintre instrumentele aflate la indemana noastra, un domeniu vast, cu utilitate directa sau indirecta pentru multe domenii, iar informatia pe care aceasta o furnizeaza am inteles-o ca facand parte din ceea ce as putea numi subconstientul profesional al multor specialisti. Insist asupra calitatii de parte si nu de solutie ultima, definitiva si indiscutabila. Sociologia are, in mod ideal sau efectiv, doar o pondere in acest depozit / stoc de informatie profesionala, reprezinta doar unul dintre instrumentele cu care specialistul dintr-un domeniu sau altul opereaza in activitatea sa. 
Nu voi insista asupra clarificarilor de ordin teoretic-epistemologic, ci ma voi opri asupra cercetarii propriu-zise Populatia investigata a fost 100 de jurnalisti (53 de sex feminin, 47 de sex masculin) din presa centrala (scrisa si audio vizuala, cu minim 3 ani de experienta profesionala in domeniu), iar aparatul metodologic pe care le-am utilizat a cuprins interviul si chestionarul. 
Prin intermediul interviurilor mi-am propus sa investighez atitudinea generala fata de sociologie (contact sistematizat, interes, perceptia utilitatii acesteia pentru profesia lor) si conexiunile pe care respondentii le fac cu informatia sociologica. Mai precis, m-am concentrat asupra urmatorilor indicatori:
- contactul sistematizat al subiectilor cu informatia sociologica;
-  reprezentarea pe care o au subiectii in legatura cu utilitatea generala a sociologiei pentru domeniul lor de activitate (daca si in ce fel considera sociologia utila);
-  reprezentarea pe care o au subiectii in legatura cu utilitatea specifica a sociologiei, adica domeniile, modalitatile jurnalistice in care sociologia ar putea oferi un suport efectiv;
-  conexiunile/asocierile mentale cu sociologia pe care subiectul le face in forma conceptelor sau exemplelor de subiecte pentru reportaje/articole/dezbateri;
-  sursele de documentare privind informatia sociologica;
-  reprezentarea pe care o au subiectii in legatura cu utilitatea potentiala generala si reprezentarea cu privire la utilitatea specifica;
-  reprezentarea pe care o au subiectii in legatura cu aplicabilitatea potentiala a sociologiei.

Fisiere in arhiva (1):

 Sociologia in societate - intrebuintari in jurnalismul autohton.docx