Situația Copiilor și a Tinerilor în Republica Moldova

Eseu

Situaţia copiilor şi a tinerilor

în Republica Moldova

în anul 2012

În Republica Moldova circa 38 % din populaţie o constituie copiii şi tinerii cu vîrsta cuprinsă între 0-18/24 ani. Chiar dacă în ultimii ani au fost lansate reforme importante în sectorul public cu scopul de a accelera creşterea economică, de a fortifica serviciile de stat şi de a promova drepturile sociale, situaţia copiilor şi tinerilor a rămas aproape neschimbată. Oportunităţile şi potenţialul unui număr semnificativ de copii şi tineri din Moldova mai sunt compromise de condiţii şi deprinderi comportamentale care le subminează bunăstarea fizică, intelectuală, emoţională, socială. Efectele acestui fenomen pot fi observate în societate prin existenţa unui grup mare de copii/tineri excluşi sau marginalizaţi din cauza sărăciei sau a şomajului, cu probleme de sănătate, care consumă substanţe, sunt supuşi abuzului şi violenţei sau adoptă comportamente agresive, traficaţi sau marcaţi de efectele migraţiei, tineri în conflict cu legea. Copiii/tinerii se confruntă cu dificultăţi de a-şi valorifica la maxim potenţialul de dezvoltare (fizic, socio-emoţional, intelectual), oportunităţi limitate de a-şi continua studiile. În acelaşi timp, transformările care au loc solicită tinerilor să se perfecţioneze continuu din punct de vedere profesional pentru a putea concura pe piaţa muncii, să cunoască noile tehnologii informaţionale şi de comunicare, să facă faţă unor noi riscuri pentru sănătatea şi dezvoltarea lor, să ia decizii informate privind diversele aspecte ale vieţii, apărîndu-şi, concomitent, autonomia personală, pe care o preţuiesc mult.

Vulnerabilitatea copiilor/tinerilor este cauzată, în principal, de:

- sărăcie;

- investiţii reduse în sectorul social;

- acces restrîns la servicii calitative de educaţie, sănătate, odihnă, petrecerea

interesantă şi utilă a timpului liber;

- acces limitat la informaţie în probleme ce le afectează viaţa, sănătatea şi bunăstarea emoţională;

- lipsa unui mediu protector şi sigur;

- posibilităţi reduse pentru tineri de a se implica în procesul decizional la nivel personal, social şi comunitar;

- insuficienţa cunoştinţelor, abilităţilor şi comportamentelor necesare la copii/tineri de a-şi rezolva problemele cu care se confruntă etc.

Educaţia copiilor

Educaţia preşcolară. În ultimii cinci ani situaţia privind accesul copiilor la serviciile de educaţie preşcolară s-a îmbunătăţit considerabil, numărul unităţilor educaţionale a crescut cu 69 unităţi, constituind către finele anului 2012 ─ 1418 instituţii. La 100 locuri în instituţii preşcolare revin 84 copii, cele mai solicitate fiind grădiniţele din mediul urban, unde la 100 locuri revin 99 copii, iar în mediul rural respectiv 75 copii.

La finele anului 2012, în instituţiile preşcolare au fost cuprinşi 141,1 mii copii sau cu 17,2 mii persoane mai mult faţă de anul 2008. Tendinţa pozitivă este evidentă atît în mediul urban (cu 7,9 mii copii mai mult faţă de anul 2008), cît şi în mediul rural (respectiv, cu 9,3 mii copii). Astfel, tot mai mulţi copii sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar: rata brută de cuprindere a copiilor în vârstă de 3-6 ani în acest nivel de învăţământ a crescut în perioada 2008-2012, de la 74,4% la 82,1%.

Figura 1. Rata brută de cuprindere în învăţămîntul preşcolar (3-6 ani), pe medii

Numărul elevilor din instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general rămîne a fi în scădere, fiind înregistraţi 367,2 mii persoane la începutul anului de studii 2012/13. În medie pe ţară la 10 mii locuitori revin 1032 elevi faţă de 1222 elevi în anul de studii 2008/09. Efectivele de elevi au scăzut atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, respectiv cu 19,3% şi 10,7% comparativ cu anul de studii 2008/09.