Sfarsitul Istoriei

Extras din referat Cum descarc?

Tema atractiva pentru sociologi si filozofi, Istoria capata un sfarsit, odata ce secolul al XX-lea se apropie de final, dand nastere diverselor teorii despre ce va fi dupa sau beyond. Sociologii - filozofi vorbesc despre preeminanta democratiei liberale, teoreticienii culturali despre postmodernism, iar istoricii, mai pragmatici, aduc drept argument datele demografice pentru un secol XXI plin de conflicte. Ceea ce au toti in comun este practica riscanta, dat cu atat mai tentanta, a profetiilor.
Secolele anterioare celui de-al XX-lea au fost dominate de imaginea omului sub istorie si a efectelor ce decurg din acest fenomen : libertate redusa, egalitate inexistenta, stat absolutist. Francis Fukuyama, in cartea << Sfarsitul istoriei si ultimul om >> aduce o perspectiva foarte tentanta si foarte optimista asupra finalului secolului XX si inceput de secol XXI, afirmand suprematia democratiei liberale ca unica solutie a unui stat contemporan. Ceea ce a suscitat multe discutii, a fost perspectiva autorului asupra istoriei din articolul premergator cartii, perspectiva ce nu a fost receptata conform asteptarilor lui Fukuyama, asa ca in 1992 publica aceasta carte, adaugand articolului latura omului contemporan. Istoria, in viziunea sa, nu reprezinta cumularea cronologica a evenimentelor, ci un fenomen coerent, evolutiv, care contine valoarea imanenta a progresului, deci celebra sintagma << sfarsitul istoriei >> nu semnifica stoparea evenimentelor istorice, ci o forma suprema evolutiva, o forma ultima a procesului de transformare a societatii umane, care sa satisfaca perfect si total, nevoile omului. Acest punct final il vede Fukuyama ca fiind democratia liberala.
Pentru a-si argumenta punctul de vedere, el apeleaza la Hegel, teoreticianul care a impus pentru prima data ideea de sfarsit al istoriei. Coerenta istoriei este determinata de stiinta moderna, datorita efectului sau uniformizant, produs asupra societatilor care au parcurs-o. Stiinta aduce beneficii remarcabile societatilor angajate in acest proces, fapt rezultat din analiza economica ce releva un orizont uniform al posibilitatilor productiei economice. Ceea ce afirma Fukuyama este necesitatea dezvoltarii economice a tuturor statelor, care sa ridice societatile traditionaliste de la nivelul de trib, secta sau familie, la cel de forma rationala bazata pe eficienta si functiune. Piata libera, cultura de consum universala, economia postindustriala sunt premisele unei societati bazate pe o democratie liberala, in care globalizarea este liantul necesar pentru obtinerea aceleiasi identitati nationale, in care diferentele sa coexiste armonios cu valorile si principiile acestui nou sat planetar (termen introdus de Marshall Mc Luhan). Intr-adevar, suna prea bine pentru a fi adevarat. Fukuyama nu se opreste aici. 
Un alt argument pentru sustinerea teoriei sale, il constituie ideea lui Hegel (filozof idealist de altfel), conform careia personalitatea umana se bazeaza pe << dorinta de recunoastere >> sau thymos (termen << imprumutat >> de la Platon), latura fundamentala care il deosebeste pe om de regnul animal si factorul care face diferenta intre un regim totalitar si democratia liberala.
Ca acumularea cunoasterii, dezvoltarea economica nu sunt singurele necesitati care conduc la o societate democratica este un fapt demonstrabil. State puternic industrializate ca Uniunea Sovietica sau Coreea de Sud, state autoritare de tipul dictaturilor de dreapta sau al celor islamice, care se dovedesc la fel de capabile sa asigure prosperitatea economica a tarilor respective, sunt argumente hotaratoare.
Ceea ce diferentiaza insa un stat autoritar, totalitar, de unul democratic este dorinta de recunoastere a oamenilor, nevoia a le fi recunoscuta valoarea, aceasta este fundamentul pus pe primul plan si confirmat prin respectarea drepturilor omului intr-o democratie. Daca dorinta si ratiunea sunt suficiente pentru crearea procesului industrializarii, thymosul aduce valoarea de democratic, cei doi termeni aflandu-se intr-o relatie de interdependenta - dorinta de recunoastere se poate manifesta doar intr-o societate democratica, existand cadrul legislativ pentru acest fapt, iar democratia nu poate exista decat prin thymos : libertate si egalitate. Aceasta ultima componenta este raspunzatoare de cele mai multe evenimente istorice, de exemplu revolutia din 1989 din Romania.
Insa thymosul poate fi duplicitar : in doze exagerate genereaza megalothymia, devenind agresiva si antisociala (exemple din istorie sunt destule - Hitler, Lenin, Stalin, Mao Tze Dun, Ceausescu) si de aceea Hobbes si Locke au incercat sa o extirpe ca pe un viciu uman, creand astfel thymosul aristocratic ce dispretuia morala sclavului, morala << secundara >> (cu sensul impus de Virgil Nemoianu) ce erupe, impunandu-se si triumfand in istorie ; morala sclavului s-a dovedit chiar mai complexa decat isi inchipuiau cei vechi.
Statul democratic reprezinta astazi dizolvarea fortelor thymotice irationale, ramanand doar perspectiva omului deasupra istoriei, FIINTA UMANA. Insa pericolul contemporan generat de trimful moralei sclavului este denuntat de Friedrich Nietzsche, care descrie ultimul om ca un << cetatean >> care renunta la credinta mandra a propriei superioritati in favoarea autoconservarii. Astfel, democratia liberala produce oameni fara inimi, alcatuiti structural din dorinta si ratiune, dar lipsiti de thymos, oameni care nu simt necesitatea unor realizari superioare, multumiti de soarta lor si fara a se rusina din cauza incapacitatilor de a se ridica deasupra unor nevoi meschine.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sfarsitul Istoriei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!