Satele Devalmase Romanesti

Extras din referat Cum descarc?

Henri H. Stahl (1901-1991) absolva Dreptul, Literele si Filosofia in 1921. In anii "30 el este colaboratorul lui Dimitrie Gusti ,ca asistent la catedra de sociologie , dar si directorul "Fundatiei Culturale Regale". In 1939 lui Henri Stahl I se acorda Legiunea de onoare a Frantei pentru Pavilonul Romanesc iar in acelasi an este numit directorul statisticii administrative la Institutul de Statistica .In 1943 devine conferential la nou- infiintata Catedra de Sociologie Rurala, pana in 1948 cand studiul sociologiei este interzis de catre comunisti . In 1969 este ales membru al Academiei de Stinte politice , pentru ca in 1990 sa fie ales membru al Academiei Romane . Henri Stahl moare in anul 1991. 
De-a lungul vietii sale Henri Stahl publica o serie de lucrari stiintifice printre care se numara: "Tehnica monografiei sociologice" (1934) ; "Cultura satelor; cum trebuie inteleasa " (1935); "Nerej-monografie" (lucrare publicata in trei volume - 1939); "Contributii la studiul satelor devalmase romanesti" (lucrare cuprinzand trei volume aparute in 1958, 1959, 1966 ; cu aceasta lucrare Henri Stahl obtine premiul Academiei) ; "Controverse in istoria sociala romaneasa " (1969) ; "Teorii si ipoteze privind sociologia oranduirii tributale" (1980) ; " Eseuri critice . Despre cultura populara romaneasca" (1983) ; "Probleme confuze in istoria sociala a Romaniei " (1992).
Cele trei volume consacrate satelor devalmase romanesti exprima o preocupare statornica a lui Henri H. Stahl de a folosi in chip egal rezultatele celor doua mari stiinte cu caracter general, sociologia si istoria. Cu acest studiu al satelor devalmase romanesti autorul vrea sa atinga cat mai multe sectoare ale vietii satului romanesc. Intr-un studiu scris spre sfarsitul vietii , autorul pune in paralel gandirea a doi invatati apropiati lui , Nicolae Iorga si Dimitrie Gusti , incercand sa arate cum pe masura ce studiile celor doi avansau , punctele lor de vedere se apropiau . Mai concis am putea spune : nu poti face bine sociologie fara a cunoaste istoria si nu poti face istorie fara sa cunosti sociologia.
Pentru ca aceasta lucrare sa poata aparea , autorul a trebuit sa scoata in evidenta autorii marxisti si stiinta sovietica , lucruri ce nu au nimic in comun cu faptele prezentate in carte , iar obstacole repetate au intarziat aparitia cartii (in special aparitia ultimului volum , intre aparitia celui de-al doilea volum si al celui de-al treilea trecand sase ani). Pentru ca aceasta carte sa apara editorul a facut adaugiri din autori precum Marx , Engels, Porsnev , Grekov. Uneori au fost adaugate nu citate ,ci pagin intregi ; situate in volum aceste pagini au fost scoase din editia aparuta dupa 1990 . Nepotrivirile dintre textul lui Stahl si afirmatiile din tratatul oficial de istorie al Romaniei explica intarzielile in editarea si adaugirile politice si rusofile din cadrul textului .
Cu ajutorul monografiei , Henri Stahl a reusit sa rastoarne conceptia despre sat existenta pana atunci , conceptie conform careia satele romanesti ar fi de tip genealogic ( ar deriva dintr.o familie originara), folosind o devalmasie pe spita de neam . Henri Stahl observa ca de fapt aveam de-a face cu " o devalmasie care nu are nimic familial in ea, caci o intreaga regiune cunostea o organizare sociala care se asemana mai mult cu Statul decat cu familia" . Stahl arata mai departe ca " aceste teorii agrimensural determinate presupun existenta unor organizari qvasi-statale. Nascute prin confederarea satelor unei regiuni." Mai departe Stahl da o definitie satului roman : "Este o forma de convietuire sociala, pe un trup de mosie , a unui grup biologic inchis , deseori legat prin rudenie de ceata, traind in gospodarii familiale , asociate intr-o obste care , prin hotararile luate la adunarile ei generale , are dreptul de a se amesteca in viata particulara a fiecarei gospodarii , potrivit regulilor juridice ale devalmasiei si conform mecanismului psihic al obstei pe baza de traditii difuze ".
Aceasta forma de convietuire sociala este valabila pentru satele razesesti (libere) cat si pentru cele clacasesti . Stahl formuleaza si o tipologie a satelor romanesti tinand seama de doua criterii : natura econimica a ocupatiilor si de formele de organizare sociala. Dupa primul criteriu distingem sate pastorale, sate agricole dar si tipuri de sate mixte. "Satul de tip pastoral nu este insa un sat in care nu se practica decat exclusiv cresterea de vite , dupa cum nici satul agricol nu este un sat care nu cunoaste decat agricultura ". Conform concluziilor lui Henri Stahl , intr-un sat pastoral obstea este cea care reglementeaza colectiv cresterea de vite , lasand agricultura la liberul plac al fiecarui satean in parte. Terenurile acestui tip de sat sunt constituite in special din padure si islaz. Obstea reglementeaza activitatea agricola a oamenilor in cazul satelor agricole, predominand tarinile de pamant ce tind sa acopere totalul suprafetei satesti, in timp ce islazul si padurile se micsoreaza . In cazul satului mixt pastoral-agricol, obstea ofera o reglementare a activitatilor agricole a gospodariilor componente , fixand portiunile din teritoriul satului in care toti membri au un drept egal.
Diviziunea muncii in interiorul satului e simpla , toate gospodariile facand aceeasi munca , in acelasi ritm.
Dupa ce-l de-al doilea creteriu de clasificare al satelor, diviziunea sociala a muncii, Henri Stahl enunta urmatoarele categorii de sate ipotetice existente : 
- satul unui grup de tarani liberi 
- satul unui grup de tarani liberi ce admit in interiorul obstei straini ce platesc dijma
- satul boieresc in care din vechime obstea satenilor s-a aflat in mana unui stapanitor,
- satul colonie recent infiintat de un boier
- satul cu dubla devalmasie, una boiereasca si una taraneasca
- satul in care grupa boiereasca s-a contopit cu obstea taraneasca
Stahl a studiat si organizarea tehnica a unui sat feudal . In centrul satului se gasea un grup de gospodari asezat in asa-zisa vatra a satului, in jurul vetrei satului aflandu-se patrimoniul satului format din :
- o zona de padure si islaz si vasta intindere de pamant nedestelenit;
- in afara terenurilor colective stransa ca o centura in jurul vetrie satului de gaseau culturi de plante
- ultima zona este alcatuita din locul din jurul casei si terenuri agricole avand un uz agricol specific (livezi , podgorii).
In capitolul "Teorii si probleme in legatura cu satul devalmas romanesc" al primului volum al lucrarii "Contributii la studiul satelor devalmase romanesti" , Henri Stahl prezinta modul in care s-a dezvoltat agricultura romaneasca in raport cu agricultura europeeana si face o situatie a satelor romanesti , incercand sa gaseasca numarul populatiilor de tarani liberi si tarani clacasi . 
Stahl sustine ca nu este nici o diferenta majora intre dezvoltarea capitalismului in agricultura romaneasca si intreg fenomenul european . El sustine ca exista diferente de la o tara la alta ce se datoreaza conditiilor locale geografice si succesiuni fazelor de dezvoltare ale productiei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Satele Devalmase Romanesti.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!