I. Natura problemei Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in tarile occidentale s-a impus un concept, anume "statul bunastarii". Statul bunastarii desemneaza statul capitalist (in special occidental) de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, care s-a constituit intr-o modalitate specifica de guvernare pe baza consensului social prin imbinarea eficientei sistemului economiei de piata cu solidaritatea sociala si umanismul politicilor sociale redistributive. Pe fondul ,,statului bunastarii", si poate in contrast, intalnim conceptul de ,,saracie". Asa cum a fost cazul multor altor concepte din stiintele sociale, conceptului de "saracie" i s-au asociat diverse semnificatii de catre un autor sau altul, intr-o tara sau alta ori in perioade de timp diferite. Relativitatea definitiilor a urmat, firesc, multitudinii de semnificatii ce i-au fost atribuite termenului de "sarac". Relativitatea conceptului de saracie este conferita, de fapt, pe de-o parte, de diferentele majore dintre realitatile pe care le caracterizeaza (relativitate obiectiva) si, pe de alta parte, de diferentele de perceptie, de evaluare a realitatilor sociale (relativitate subiectiva). Diferentele dintre nevoile si aspiratiile indivizilor, dintre stilurile lor de viata, diferentele dintre mediile in care acestia traiesc (comunitati, localitati, regiuni, tari), dintre diferite momente de timp la care ne referim se rasfrang si asupra starii de saracie (obiectiva sau subiectiva) a acestora. Sunt cunoscute exemple care arata ca, la acelasi nivel al veniturilor (sau al cheltuielilor), un individ poate fi sarac in SUA si bogat in Bangladesh, sarac intr-un oras mare si bogat intr-un satuc, sarac intr-un mediu intelectual si bogat intre maturatorii de strada, sarac in prezent si bogat cu 50 de ani in urma etc. Pe de alta parte, dincolo de veniturile sau cheltuielile indivizilor, dincolo de cum ii evalueaza ceilalti, saracia tine de autoaprecierea indivizilor (saracia subiectiva). "Saracia, ca si frumusetea, sta in ochii posesorului", spunea Orshansky (apud Townsend, 1979, p. 37) . II. Cauzele problemei Esential pentru o strategie de lupta impotriva saraciei este actiunea aspra cauzelor care produc si mentin saracia. Cel mai adesea, in mod cu totul contraproductiv, se intelege prin strategia antisaracie suportul celor saraci: a oferi saracilor un minim de bani, mese gratuite si alte bunuri elementare vietii. O politica antisaracie este mult mai mult decat ajutorul pentru saraci: ea reprezinta actiunea asupra factorilor care genereaza si mentin saracia. Cunoasterea factorilor care produc si sustin saracia este foarte importanta pentru a intreprinde masuri cat mai eficiente de prevenire si combatere a acestui fenomen care ia o amploare tot mai mare. Potrivit literaturii de specialitate, principalii factori generatori de saracie se pot grupa in mai multe categorii, si anume: - factori structurali generali; - factori globali conjuncturali; - factori derivati; - factori de politica sociala; - factori determinanti. Factori generali Intr-o societate in care veniturile sunt obtinute prin efort personal si cel mai adesea prin activitati de tip salarial, factorii producatori de saracie sunt cei care, din diferite motive fac dificila sau chiar imposibila mentinerea unui nivel de trai decent, ca urmare a: - Existentei dezechilibrelor economice la nivel sectorial si de ramura. Dezechilibrele de performanta intre ramurile economiei: in sectoarele performante, veniturile pot fi ridicate; in cele neperformante veniturile pot sa cada spre nivele care produc saracia. - Capacitatii inca limitate a economiei de a oferi locuri de munca si posibilitati de activitati generatoare de venit. Lipsa structurala a locurilor de munca poate apare in contexte diferite: competitie pe piata mondiala, recesiune economica, subdezvoltare, proces de restructurare a sistemului economic. - Slabiciunilor sistemului de distribuire si redistribuire a veniturilor: munca foarte prost platita, neprotejata de o legislatie adecvata si de un sistem de negociere colectiva care sa apere toate drepturile angajatilor. - Cresterii productiei unor bunuri si servicii prin efort propriu (pentru autoconsum) - Incapacitatii de munca a anumitor indivizi datorata: handicapului, bolii cronice, varstei (copil, varstnic), lipsa unei calificari adecvate; incapacitate temporara de munca datorata necesitatii de ingrijire a copiilor - mame singure.
1. Bratu, Anca, Educatia si saracia, posibilitati de actiune, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2004 2. Poede, George, Politici sociale. Abordare politologica, Editura Tipografia Moldova, Iasi, 2002 3. Pop, Luana, Miruna, Dictionar de politici sociale, Editura Expert, Bucuresti, 2002 4. Preda, Marian, Politica sociala romaneasca - intre saracie si globalizare, Editura Polirom, Iasi, 2002
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).