Rolul Conflictelor Religioase în Geopolitica Mondială

Ultima parte a secolului al XX-lea a fost marcat de o puternica revenire a fenomenului religios, din motive foarte diferite: revolutia islamica de inspiratie Khomeiny, invazia sovietica in Afganistan, caderea regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est (care, in spiritul marxism-leninismului, considerau religia "opiumul popoarelor"), relaxarea altor regimuri totalitare, aderenta tot mai accentuata a tineretului la aceasta forma de spiritualitate etc. Unii analisti sunt chiar mai transanti in aceasta directie, afirmand ca: "Schimbarile ultimului sfert de secol care inchide mileniul sunt, intr-o masura inca necercetata, mari insurectii religioase. Starea lumii atarna tot mai greu de conditia religioasa a omului. Mileniul a inceput intr-o nota secularista, accentuata progresiv pana la mondialismul ateu, care combina hedonismul si "evanghelia pietei" cu comunismul marxist, spre a incheia intr-o nota religioasa de incredibila puritate, adica intr-o stare opusa, la polul opus. Mileniul "pagan" se incheie astfel, epuizand iluzia marilor parareligii si pseudoreligii europene, de la cea rationalista la cea individualista sau atee marxista"

Geopolitica, avand o existenta de numai cu ceva mai mult de o suta de ani, a minimizat multa vreme factorul religios. Si aceasta in ciuda faptului ca, daca ne intoarcem in timp, gasim suficiente puncte de sprijin pentru a dovedi importanta factorului religios in cucerirea, stapanirea si dirijarea Lumii sau a anumitor regiuni ale ei. Putem, in acest sens, apela, printre altele, la Tratatul de la Tordesillas, din 1494 (prin care, sub egida Papalitatii, Portugalia si Spania imparteau Lumea Noua), Inchizitie, dura institutie a Bisericii Catolice, intre secolele XIII - XVIII, la rolul acesteia din urma in colonizarea si crestinizarea Lumii Noi etc. Tot aici putem incadra si "razboaiele religioase" sau "razboaiele sfinte", respectiv cruciadele: cele opt expeditii militare intreprinse, la indemnul Bisericii Catolice, de catre feudalii din Europa Apuseana si Centrala in Orientul Apropiat (Siria, Palestina, Egipt), in perioada 1096-1270. Acestea, sub

1. Adrian Pop, in Prefata la "Puteri si Influente: Anuar de geopolitica si geostrategie 2000-2001", Editura Corint, Bucuresti, 2001.

2. Sh T. Hunter, Ce va deveni islamul politic, in volumul "Puteri ", op. cit., pag. 117.