Poluarea în Județul Brașov

Poluarea fonică, a aerului şi vibraţiile cauzate de mulţimea de maşini din judeţul Braşov, aflate, din păcate, încă în creştere.

Acestă problemă ne afectează pe noi toţi care trăim în Braşov, dimineaţa în drum spre locul de muncă, şcoală, suntem expuşi la poluarea aerului, la zgomotul vehiculelor, la vibraţiile generate de ele, şi suntem expuşi şi pericolului de a fi accidentaţi. Vehiculele deranjează circulaţia pietonilor când sunt parcate pe trotuar. Dacă suntem în maşină, ne confruntăm cu aglomeraţia de pe şosele, iar drumul spre locul de muncă nu mai este pur şi simplu un traseu parcurs cu maşina ci o cursă de raliu sau pentru unii o aventură înfricoşătoare.

Vehiculele poluează în mai multe moduri: primul şi cel mai dăunător mod de poluare este prin gazele de evacuare (fumul de la ţevile de eşapament), care înrăutăţesc calitatea aerului. Aceste gaze conţin compuşi foarte dăunători sănătăţii (NOx, CO, CO2, particule foarte fine care nu mai pot fi filtrate de sistemul nazal), SO2 care este la baza ploii acide. Un alt rezultat al poluării este Smog-ul care se poate observa de pe Piatra Mare. Aceste gaze nu numai că produc probleme de sănătate (astm, alergie, probleme pulmonare), dar datorită ploilor acide distrug clădirile, monumentele, plantele.

Zgomotul ambiental este o problemă serioasă şi mereu crescândă, conştientizându-se faptul că este unul din factorii ce influenţează negativ starea de sănătate a oamenilor în secolul XXI.

Estimările experţilor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), arată că minimum 20% din populaţia Europei suferă din cauza zgomotului. Afecţiuni ca: insomnia, pierderea auzului, boli cardiovasculare chiar şi dificultăţile de vorbire sunt urmări ale poluării fonice. Poluarea fonică a devenit o problemă majoră pentru aglomerările urbane, printre care se află şi judeţul Braşov.

Datorită acestei probleme dar şi a multor altora, oraşul Braşov poate fi încadrat conform dimesiunilor evaluative şi analitice, în tipul de oraş junglă, care reprezintă un loc supraglomerat şi periculos în care se desfăşoară lupta indivizilor pentru spaţiul propriu de dezvoltare şi reproducere.

Poluarea fonică reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale căror intensităţi sunt stresante sau care afectează sistemul auditiv. Deşi sunetele puternice sau înspăimântătoare fac parte din natură, în ultimele două secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase.

Intensitatea sunetelor se măsoară în decibeli. Scala decibelilor este logaritmică: o creştere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. În salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeşte este de 65 pâna la 70 de decibeli şi traficul generează sunete de până la 90 de decibeli. Nivelul unei conversaţii discrete se încadrează între 20-50 decibeli, cel al unei străzi intens circulate între 65-70 decibeli, şi cel al unui tunet între 90-100 decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umană şi poate chiar afecta sistemul auditiv. Chiar şi la nivele la care nu există pericolul pierderii auzului, poluarea fonică produce probleme. Zgomotul face comunicarea între oameni dificilă, reduce capacitatea de concentrare şi deranjează somnul. Ca sursă de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sângelui şi la alte probleme de ordin cardiovascular, cât şi boli pe fond nervos.

Zgomotul urban este generat de trafic, în special traficul rutier şi de activităţile industriale, ceea ce determină disconfort în rândul populaţiei. Din punct de vedere al traficului mediu zilnic anual pentru anul 2000 stabilit cu ocazia recensământului circulaţiei, efectuat la nivel naţional, pe drumurile judeţene şi comunale din Judeţul Braşov s-a înregistrat un număr de 971 vehicule/zi pe drumurile judeţene şi 597 vehicule/zi pe drumurile comunale.

În momentul de faţă, nivelul maxim de zgomot admis pentru spaţiile de locuit este de 50 de decibeli (deşi pentru perioada de noapte este de dorit să fie de până în 30 decibeli). În marile intersecţii şi aglomerări urbane nivelul zgomotului ajunge la 80, chiar şi 100 de decibeli.

Nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuinţelor situate pe arterele cu trafic intens, pe marile bulevarde ale oraşului Braşov, depăşesc frecvent 70 decibeli, maximele înregistrându-se constant în intersecţiile cele mai mari. Climatul sonor al zonelor rezidenţiale obişnuite, din cartiere, în care locuieşte majoritatea populaţiei urbane, în condiţiile actualei zonări tinde şi el spre niveluri cuprinse între 60 şi 70 decibeli, semnalând pericolul apariţiei efectelor expunerii la zgomot excesiv.