Politici de Incluziunea Sociala a Rromilor

Extras din referat Cum descarc?

Asa cum se stie in general este specific populatiei de romi faptul ca saracia, care a luat adesea forme severe si extinse, este dublata de situatii accentuate de marginalizare si excluziune sociala.
In mare parte un segment important al populatiei de romi este prins in capcana unui deficit multiplu de resurse personale si familiale: lipsa severa de venituri, conditii de locuire adesea mizere, lipsa de educatie, de calificare, angajare predominanta in activitati economice din zona gri/subterana, lipsa actelor de identitate. Datorita acestei pozitii marginale accentuata de rata sensibil mai ridicata a criminalitatii, romii sunt frecvent obiectul sanctiunilor sociale si nu de putine ori al diferitelor forme de discriminare. La acestea se adauga o imagine publica cel mai adesea negativa. Toate aceste conditii afecteaza advers accesul la serviciile sociale publice: educatie, invatamant, ocupare, securitate personala si chiar asistenta sociala. 
''Specificul excluziunii sociale la populatia de romi consta tocmai in existenta unor surse de excluziune care la restul populatiei nu exista sau sunt intalnite extrem de rar, precum lipsa unei identitati legale sau situatie locativa ilegala. '' ( Whelan, B. J. si Whelan C.T. 1995 )
Dupa un proces de integrare de ce cele mi multe ori fortata in formele de viata moderna ''in regimul socialist, dar cu unele efecte cert pozitive reglementarea sitautiei legale a populatiei, participare scolara, participare in forme legale la activitatile economice, populatia de romi a primit cel mai dur socul crizei economiei socialiste si mai apoi socul tranzitiei .In ultimii 20 de ani, se poate considera ca situatia populatiei de romi s-a agravat mult mai accentuat decat a restului populatiei. Marea majoritate a populatiei care se confrunta cu saracia extrema in Romania este de etnie roma. Lipsa identitatii legale, cu efectul excluderii de la orice drept social, afecteaza un numar important de romi. Acestia sunt exclusi complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetatean: asistenta sociala, asigurari sociale, drept de participare politica, angajare intr-un loc de munca legal. Datele sugereaza ca '' procesele de dezagregare sociala ale tranzitiei au avut ca una dintre consecinte faptul ca populatia tanara sa fie afectata semnificativ mai mult decat populatia adulta si varstnica de lipsa de identitate legala.'' ( www.iccv.ro)
Sistemul Venitului Minim Garantat este menit sa sustina segmentul care se confrunta cu conditiile cele mai grave de saracie. O mare parte din populatia de romi are insa un acces limitat chiar si la aceasta forma de suport social datorita lipsei actelor de identiate si a unei locuinte.
Deficitul sever de educatie, manifestat inclusiv intr-un grad ridicat de analfabetism, pare a fi fost de asemeena accentuat de tranzitie.'' Generatia care era la varsta scolara in periaoda 1950-70 prezinta un nivel mai ridicat de scolaritate decat generatia de varsta scolara in perioada 1980-2000''. Se pare ca saracia severa reprezinta, in ultima instanta, factorul cel mai important al participarii scolare scazute. Costul participarii scolare este, pentru o larga parte a populatiei de romi, excesiv de mare in raport cu sansele reale de a finaliza, chiar la nivel primar, studiile si de a obtine, prin aceasta, acces pe piata muncii. Unele date sugereaza ca in cadrul populatiei de romi, datorita unor modele traditionale care sustin casatoria la o varsta foarte mica, exista o presiune a comunitatii exercitata asupra fetelor pentru a abandona inainte de finalizarea ciclului scolar obligatoriu.
Deficitul masiv de calificare profesionala. Meseriile traditionale ale romilor sunt din ce in ce mai putin operative in economia moderna, segmental populatiei adulte cu calificare este redus. Marea majoritate a romilor nu au nici o calificare, fapt care duce la marginalizarea de pe piata muncii. Tanara generatie, datorita socului ultimelor decenii, prezinta un deficit si mai mare de calificare comparativ cu generatia adulta-varstnica.
ONG romilor sunt ''active in punerea in aplicare a unei largi varietati de proiecte avand ca scop ameliorarea drepturilor civile, sociale si culturale ale romilor si au initiat de asemenea activitati vizand populatia majoritara si functionari ai statului.'' Unele ONG ale romilor au ales sa se concentreze asupra temelor drepturilor omului, cum ar fi accesul in justitie, prevenirea conflictelor si violenta impotriva romilor. Mai mult au gandit sa dea ajutor juridic si asistenta, desi aceste activitati sunt inca intr-un stadiu timpuriu de dezvoltare. Alte organizatii ale romilor au in vedere teme sociale vizand intarirea comunitatilor de romi. ONG romilor s-au gandit, de asemenea, sa-si coordoneze pozitiile lor de interes comun.'' La inceputul anului 1999, reprezentantii a 80 de ONG ale romilor au nominalizat un Grup de lucru al asociatiilor de romi format din 15 persoane, care sa lucreze cu Oficiul National pentru Rromi/DPMN, in numele lor, la dezvoltarea strategiei nationale pentru romi sponsorizata de catre PHARE. ONG romilor au participat, de asemenea, la campania de adoptare a legii privind publicitatea si a Ordonantei nr. 137/2000 si si-au unit fortele pentru a protesta impotriva enunturilor rasiste din presa si pentru a cere adoptarea de masuri legislative pozitive in masura sa asigure un tratament egal pentru romi.''
Atat media publica cat si cea privata a avut tendinta sa construiasca o imagine negativa a romilor, prin mediatizarea si propagarea actiunilor negative larg raspandite in populatie. Romii sunt in mod constant descrisi ca "hoti", "cersetori", "afaceristi", "analfabeti", ca fiind "murdari" sau "o comunitate de delincventi". Un proiect de monitorizare a imaginii minoritatii roma in mass-media a gasit ca "cea mai frecventa categorie care se repeta se refera la "culoarea pielii"; a doua ca frecventa a fost "crima". Un alt studiu a gasit ca violenta avand ca tinta romii este cel mai des descrisa ca "incident minor" sau este justificata prin comportamentul romilor. 
" Termenul - tigan - este considerat pejorativ de catre multi romi, care prefera utilizarea cuvantului "rom" (romanes/romani pentru "barbat") si "roma" pentru a se face referire la grupul in totalitate."(Dictionar de politici sociale, Luana Pop,ed.Polirom,Bucuresti, 2004 )
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe a lansat, in 1995, un Memorandum indicand ca termenul "tigan" ar trebui utilizat in documentele administratiei publice "in scopul evitarii confuziilor si neintelegerilor dintre rom-roma si Romania. Dupa o lunga campanie de proteste ale ONG de romi, Ministerul a scos un al doilea Memorandum, in februarie 2000, recunoscand pozitia ONG si diferitii termeni utilizati cu referire la comunitatea romi/sinti/tigani, concluzionand ca nu are nici o autoritate sa decida asupra terminologiei corecte. Memorandumul sugereaza utilizarea termenului "rom" alternativ cu alti termeni. " ( Sorin M. Radulescu, Rromi,in sincronia si diacronia populatiilor de contact,ed. Lumina Lex, 2002, pag 56)"


Fisiere in arhiva (1):

  • Politici de Incluziunea Sociala a Rromilor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!