Pierre Bourdieu - dominația masculină

Preambul

“Dintotdeauna am vazut in dominatia masculina, si in modul in care este impusa si indurata , ilustrarea prin excelenta a acestei supuneri paradoxale,efect a ceea ce eu numesc violenta simbolica , violenta blanda, insensibila , invizibila chiar pentru victimele ei, ce se exercita, in cea mai mare parte, pe caile pur simbolice ale comunicarii si cunoasterii, sau, mai exact ale necunoasterii, ale recunoasterii si chiar, la limita, ale sentimentului. “ pag. 11

IO imagine marita

“Fiind inclusi ,ca barbati sau femei , in obiectul pe care ne straduim sa-l surprindem, noi am incorporat, sub forma unor scheme incostiente de perceptie si apreciere, structurile istorice ale ordinii masculine ; riscam, prin urmare , sa recurgem, pentru a gandi dominatia masculina la niste moduri de gandire care sunt ele insele un produs al dominatiei. pag. 15

“Arbitrara in stare izolata , diviziunile lucrurilor si activitatilor, (sexuale sau de orice fel) in functie de opozitia dintre masculin si feminin isi afla necesitatea obiectiva si subiectiva prin inserarea ei intr-un sistem de opozitii omologate-sus/jos, deasupra/dedesupt, inainte/inapoi, dreapta/stanga ,drept/curb ,(si perfid,inselator, uscat/umed, dur/moale, condimentat/fad, clar/obscur ,afara(public)/inauntru(privat) , etc., dintre care unele corespund unor miscari ale corpului(sus/jos//a urca/a cobori, afara/inauntru//a iesi/a intra).” pag. 17

“Forta ordinii masculine se vede dupa faptul ca nu are nevoie de justificare:viziunea

androcentrica se impune ca neuta si nu are nevoie sa fie enuntata in discursuri care ar incerca s-o legitimeze. Ordinea sociala functioneaza ca o imensa masina simbolica care tinde sa ratifice dominatia masculina pe care este imtemeiata: diviziunea sexuala a muncii, distribuire cat se poate de stricta a activitatilor repartizate fiecaruia dintre sexe, a locui, momentului si instrumentelor lor; structura spatiului,prin opozitia dintre locul de adunare sau piata, rezervata barbatilor ,si casa,rezervata femeilor, sau , in interiorul acesteia din urma, dintre zona masculina dominata de vatra si zona feminina dominata de grajd,apa si vegetale, structura timpului , zi, an agrar sau ciclu de viata , cu momente de ruptura, masculine ,si lungi perioade de gestatie, feminine.” pag.18

“Asociind erectia falica dimanicii vitale a umflarii, care este imanenta tuturor proceselor de reproducere naturala (germinatie, gestatie,etc.), constructia sociala a organelor sexuale inregistreaza si ratifica simbolic anumite proprietati naturale indiscutabile; ea contribuie ,astfel, impreuna cu alte mecanisme- dintre care cel mai important este inserarea fiecarei relatii(plin/gol, de exemplu) intr-un sistem de relatii omoloage si interconectate- la transmutarea arbitrarului nomos-ului social intr-o necesitate a naturii.” pag.21

“Atunci cand cei dominati aplica fenomenului care ii domina niste scheme care sunt produsul dominatiei, sau atunci cand gandirea si perceptia lor sunt structurate conform structurilor relatie de dominatie care le este impusa, actele lor de cunoastere sunt niste acte de recunoastere a supunerii. Dar oricat de stransa ar fi corespondenta dintre realitati sau procesele lumii naturale si principiile de viziune si diviziune care le sunt aplicate, intotdeauna mai ramane loc pentru o lupta cognitiva cu privire la sensul lucrurilor lumii si in special al realitatilor sexuale.” pag. 22

“Femeile se pot sprijini pe schemele de perceptie dominante(sus/jos, dur/moale, drept/curb, uscat/umed,etc.) care le inclina sa-si faca o reprezentare negativa despre propriul lor sex, gandind atributele sexuale masculine prin analogie cu lucruri care atarna, moi,lipsite de vigoare; ele pot ,chiar , sa profite de starea diminuata a sexului masculin pentru a afirma superioritatea sexului feminin-ca in dictonul: “Tie, toate sculele iti atarna, ii spune femeia barbatului, pe care eu sunt o piatra lipita.” pag22

“Stiind ca barbatul si femeia sunt perceputi ca doua variante, superioara si inferioara, ale aceleiasi fiziologii, intelegem de ce , pana la Renastere ,nu am dispus de nici un termen anatomic pentru a descrie in detaliu sexul femei, pe care ni-l reprezentam ca fiind compus din aceleasi organe ca al barbatului, insa organizate diferit.” pag. 22

“Prin medierea diviziunii sexuale a utilizarilor legitime ale corpului se stabileste si legatura dintre falus si logos : utilizarile publice si active ale partii superioare ,masculine , a corpului - sa tii piept, sa infrunti, sa faci fata, sa privesti in fata, in ochi, sa iei cuvantul in mod public-sunt monopoluri ale barbatilor; femeia, care in Kabilia se tine departe de locurile publice , trebuie sa renunte sa-si utilizeze public privirea (in public ea merge cu ochii plecati) si vorbirea.” pag 24

“Insusi actul sexual este gandit in functie de principiul intaietatii masculinitatii. Opozitia dintre sexe se inscrie in seria opozitiilor:sus/jos, deasupra/dedesupt, uscat/umed, cald/rece, activ/pasiv, mobil/imobil. Rezulta ca pozitia considerata normala este , logic, aceea in care barbatul “ajunge deasupra” , “invinge”.” pag 24

“Deasupra si dedesupt, activ si pasiv, aceste alternative paralele descriu actul sexual ca pe un raport de dominatie. A poseda din punct de vedere sexual, la fel ca in franceza “braiser” sau in engleza “to fuck”, inseamna a domina in sensul de a supune propriei puteri , dar si a insela , a abuza sau cum spunem noi, a “avea” pe cineva sa te “aiba”.” pag. 25

“Regularitatile ordinii fizice si ale ordinii sociale impun si incalca dispozitiile ce le exclud pe femei de la sarcinile cele mai nobile (conducerea carutei, de pilda) ,atribuindu-le locuri inferioare(marginea drumului sau a taluzului), invatandu-le cum sa-si tina corpul (curbat cu bratele stranse peste piept in fata barbatilor respectabili), repartizandu-le sarcinile dificile,inferioare sau meschine (ele cara gunoiul si ,la culesul maslinelor, ele ,impreuna cu copiii ,le aduna de pe jos , in vreme ce barbatul maniueste o prajina), si , in general, profitand, in sensul presupozitiilor de baza, de diferentele biologice , care par a se afla la temelia diferentelor sociale.” pag.29