Orasul - Forma de Organizare a Comunitatii Umane

Cuprins referat Cum descarc?

1.Istoricul Sociologiei Comunitatilor
2.Abordari teoretice
3.Definirea orasului
4.Expansiunea urbana si formele ei
5.Convergenta Sat - Oras
6.Bibliografie


Extras din referat Cum descarc?

1. Istoricul Sociologiei Comunitatilor
Elemente preliminarii ale sociologiei comunitatilor rurale si urbane le intalnim in antichitate, in codul lui Hamurabi, iar apoi, o analiza mai extinsa a relatiilor rurale n-i le-a oferit filosoful grec, Hesiod, care a scris memorabila lucrare Munci si zile si ne-a introdus in textura de relatii fratricide, grav afectate de ,,lacomia" unui frate si deturnate de la sensul lor moral.
E util sa mentionam, pentru preistoria sociologiei comunitatilor rurale si urbane pe Thomas d'Aquino, cu Summa Teologiae si a continua apoi cu Th. Morrus, cu Utopia, unde se prezinta momente ale ,,Acumularii primitive a capitalului" si unde se vorbeste de ,,blandele oi care si-au alungat stapanii de pe pamanturile lor", pentru ca industria textila avea nevoie de materie prima, iar aceasta era obtinuta prin cresterea oilor, care aveau nevoie de pasuni, iar acestea se realizau pe terenurile taranilor alungati de la casele lor.
In tara noastra, cercetarile s-au efectuat asupra comunitatilor regionale, zonale si la nivel comunal. La nivel regional, mentionam Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir, care a fost o lucrare de pionierat si care se constituie ca un document istoric privitor la esenta romaneasca a acestei provincii.
Sub aspect zonal, retin atentia monografiile intocmite de catre Ion Ionescu de la Brad asupra judetelor Dorohoi, Putna si Mehedinti, in care, in urma unei ordonante domnesti emisa de catre Alex. Ioan Cuza, a descins in comunele acestor judete spre a constata modul de aplicare in plan local a reformei agrare din 1864. Tot lui Ion Ionescu de la Brad ii datoram cunoscuta monografie asupra Dobrogei efectuata in perioada cand se afla ca administrator pe mosiile lui Rasid Pasa, de la San Stefano si cand a parcurs mai toate localitatile dintre Dunare si Mare, scriind apoi in limba franceza Excursie stiintifica in Campia Dobrogei.
In cealalta parte a tarii, in partea de Vest, adica la Timisoara, a functionat un foarte valoros institut, numit Institutul ,,Banat-Crisana", care si-a propus sa cerceteze fenomenele si procesele specifice Banatului, printre care procesul depopularii acestei zone. 
Spre deosebire de mediul rural, care este intr-o relatie de ,,coabitare" cu naturalul , orasul - cum spunea Werner Sombart, in lucrarea Stadische Siedlung - este ,,habitatie impotriva naturii", insemnand ,,proiectarea spiritului in natura". ,,Cu edificii din piatra si din fier", care nu sunt iesite din natura, orasul realizeaza - dupa acelasi Sombart - o ,,violentare" a datelor naturii, determinand mediul inconjurator si transformandu-l de multe ori in mod radical. Orasul este spatiul industriei si al serviciilor catre populatie, iar ca aglomeratie de institutii si de oameni, dezvolta anonimatul. In schimb, mediul rural, datorita densitatii scazute a populatiei si intrucat aproape toti presteaza aceeasi munca, dezvolta fenomenul ,,intercunoasterii". Aceasta se
datoreste si faptului ca in mediul rural relatiile dintre oameni sunt directe, de forma ,,face to face", avand un caracter personal, pe cand in mediul urban acestea sunt de factura ,,fizica".
Atat sub aspect generic, cat si functional, satul si orasul s-au dezvoltat in mod complementar, cu aporturi valorice reciproc necesare si cu evolutii istorice interdependente. Asa cum, spunea Adam Smith, in lucrarea sa Avutia Natiunilor, satul furnizeaza orasului produsele alimentare si materiile prime pentru manufacturi, primind in schimb o parte din produsele manufacturate, precum si bunuri industriale. Orice oras implica existenta unui "hinterland", realizand un fenomen de regionalizare, de unde-si procura forta de munca, produsele perisabile si materii prime. La randul sau, satul nu se poate plasa pe traiectoria modernizarii fara a se asocia unei dinamici urbane si fara a avea un debuseu urban unde sa-si poata valorifica surplusul sau de produse. De aceea, desi distincte ca structura si cu tot caracterul lor polar, satul si orasul sunt parti organice ale sistemului societal si - de fapt -dialectica lor asigura echilibrul sistemului societal integrator 
Premisele istorice ale aparitiei si dezvoltarii oraselor sunt inca obiect de controversa intre oamenii de stiinta. Economistul Karl Bucher si istoricul Ludwig Maurer sustin teoria apararii, conform careia orasele antichitatii si evului mediu au fost construite pentru a efectua apararea impotriva migratorilor. Roma, insa, nu a fost inconjurata de ziduri in perioada sa de inflorire. Max Weber in Etica protestanta si spiritul capitalist a acreditat ideea ca civilizatia urbana s-a dezvoltat cu precadere in Europa occidentala. K. Marx si F. Engels afirmau ca atat orasul, cat si satul au aparut ca urmare a dezvoltarii sociale a muncii. Alti autori considera ca orasul a aparut ca centru politic si religios si s-a edificat prin inlocuirea structurii sociale bazata
pe rudenie cu sistemul organizarii legislative. Cei mai multi sociologi se refera la aparitia orasului ca urmare a dezvoltarii comertului si activitatilor neagricole. Alti cercetatori sustin teoria conform careia orasele au aparut in zone de mare intindere agricola. Exemplu cel mai des invocat in aceasta directie este Erihon (construit in secolul VIII i.Hr.) si in care irigatiile si distribuirea apei prin canale a cunoscut un nivel tehnic inalt. Exista, totusi, opinii care contrazic definirea Erihonului ca oras, de vreme ce economia era
preponderent agricola. Alte zone in care au aparut orase au fost Persia (datelor arheologice demonstreaza existenta unei asezari datand din mileniul VII i.Hr., numita Jarma); pentru India se mentioneaza Mehenio-Darrosi Harappa, datand din mileniul V i.Hr. Pe teritoriul de astazi al Romaniei s-au descoperit asezari de tip urban numite oppida, in care activitatea productiva era completata de relatiile de schimb, iar unitatea urbana superioara era dava, atestata din secolul VIII i.Hr. Cea mai interesanta si mai complexa forma de asezare antica este polis-ul grecesc, care se intalneste si pe tarmul Marii Negre. Intr-o prima faza, acesta nu adapostea decat o patura aristocratica, o elita politica, culturala si economica, lasand in afara zidurilor lucratorii pamantului. In Imperiul Roman, inclusiv in Dacia latinizata formele de organizare urbana care s-au impus au fost colonia, municipium, civitas, vicus.


Fisiere in arhiva (1):

  • Orasul - Forma de Organizare a Comunitatii Umane.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!