Opinia publică și importanța acesteia în contextul social

Societatea moderna, caracterizata prin complexitatea publicurilor sale, poate fi cu atat mai bine cunoscuta si evaluata corect in privinta tendintelor dezvoltarii cu cat sunt rational descifrate natura, mecanismele si functiile opiniei publice .

Nu se poate vorbi despre natura opiniei publice daca nu dispui. in prealabil, de o defmitie generala a acestui fenomen, daca nu cunosti trasaturile lui exterioare, daca nu ai raspuns la intrebarea: care anume tip de parere se constituie in opinie publica.

Incercand o sinteza a principalelor componente luate in consideratie in diferite abordari generale-psihologice, sociologice, filosofice, se constata ca opinia publica este echivalata cu parerile, aprecierile, optiunile publicului, ale maselor; ea devine manifestare in actu a constiintei sociale, exprimata in atitudini adoptate in diverse probleme de viata ale unor grupuri sau comunitati umane si poate cuprinde sfere diferite, de la grupe mici la ansamblul unei natiuni sau chiar la scara internationala . Fiind un fenomen psihosocial, opinia publica are o determinare de ordin obiectiv (structura sociologica a publicului, sistemul de valori si norme dominante in grup, faptele sociale ce devin obiect de opinie) si conditional subiective (constiinta individuala, influentele grupului si liderilor de opinie, prestigiul si autoritatea acestora, motivatiile personale si colective, mentalitatile, starile de spirit etc.) .

Unele orientari sociologice considera opinia publica un concept vag, utilizat in numeroase moduri si desemnand, de regula. aprobarea sau dezaprobarea comportamentului sau atitudinilor care pot fi observate in mod public asa cum sunt exprimate de o parte bine definita a societatii si masurate. De obicei prin intermediul sondajelor de opinie. Potrivit lui Harwood L.Childs, termenul de opinie publica este evident, o expresie generala si globala, ca multe alte expresii englezesti utilizate, precum partid politic, vreme, democratie. Numai in conditiile in care este legata de un anumit public si de opinii specifice despre anumite probleme devine semnificativa, in sensul ca poate fi studiata. Deosebit de relevanta este analogia pe care o face autorul intre ,,opinia publica” si ,,vreme" . Orice dictionar spune el defineste vremea ca fiind ,,starea atmosferei". De obicei, meteorologii nu cerceteaza ,,vremea” in general, ci conditiile atmosferice dintr-un anumit loc si la un moment dat. Definit in acesti termeni, cuvantul weather (vreme) devine semnificativ si poate studiat. In mod similar, termenul de opinie publica trebuie raportat la un public specific si trebuie sa defineasca pareri despre ceva. In asemenea imprejurari este posibil sa analizam si asa descoperim ,,ce este starea de opinie publica, de ce este ceea ce este, ce schimbari au avut loc si au loc in prezent si ce anume se va face daca se va face ceva”.

Fiind utilizat in sensuri foarte diferite, termenul de opinie publica a fost pus sub semnul intrebarii. ridicandu-se chiar problema oportunitatii folosirii lui .

Concomitent. au fost facute incercari de a defini termenul de opinie publica intr-un mod ce poate fi general valabil. Periodic, s-a incercat strangerea definitiilor si clasificarea lor, pentru a reconcilia diferentele de inteles. Dar aceasta nu a insemnat decat adaugarea unui ,,punct la lista deja lunga". De pilda. unii sociologi. dupa ce analizeaza definitiile lui Lippmann, Lowell, Dewey. Bogardus si altii. Sustin ca “opinia publica este o forta activa sau latenta, derivata dintr-un amestec