Observatia

Extras din referat Cum descarc?

Sociologia ca stiinta teoretico-empirica presupune observarea vietii sociale in totalitatea ei spatio-temporala. Inteleasa drept ,,contactul cu realitatea", observatia constituie- dupa cum aprecia Traian Herseni ,,singura metoda care promoveaza cunostinta". Dar termenul de ,,observatie" (lat. observatio, actiunea de observare, de supraveghere, de a nu pierde din ochi) are sensuri multiple(de cercetare empirica, de spionare, prima etapa a cercetarii de teren etc.), fapt pentru care credem ca o incercare de definire a observatiei nu ar fi nejustificata. Mai intai se cuvine sa precizam ca folosim cu acelasi sens termenii de ,,observare" si de ,,observatie", desi acesta din urma este mai rar utilizat in limbajul cotidian. 
Ce este observatia? Raspunsul pare simplu. A observa inseamna a cunoaste, a examina un obiect sau un process, a face constatari si remarci referitoare la ceea ce ai pribit cu atentie.Acesta este sensul termenului ,,observatie" la nivelul simtului comun.In perspectiva epistemologica si metodologica se impugn insa, cateva precizari. Auguste Comte, citat de Paul Foulquie si Raymond Saint-Jean, considerand observatia una din cele patru metode fundamentaleale sociologiei (alaturi de comparatie, analiza istorica si experiment), atragea atentia ca ,,nu exista o separare absoluta intre observatie si rationament." Astazi se accepta cvasiunanim ca a observa inseamna nu numai a inregistra, dar si a ,,inventa" si a ,,construi realitatea" 
Tipuri de observatii
Exista o multitudine de tipuri de observatii si numeroase criterii de clasificare a procedeelor de aplicare a acestei metode. De la autor la autor terminologia variaza, chiar daca fondul probemei ramane acelasi. Se contureaza, insa, in prezent, tot mai accentuat tendinta de a trata observatia intr-o dubla perspectiva: cea a paradigmei cantitative diferentiat de paradigma calitativa. Se face astfel distinctie intre observatia cantitativa si observatia calitativa.
Dupa Pattricia A. Adler si Peter Adler, ceea ce diferentiaza observatia calitativa de cea traditionala, cantitativa, se refera la faptul ca aceasta, in esenta este fundamental naturalistica, se desfasoara in context natural, vizeaza actori sociali care participa in interactiuni si urmeaza cursul vietii de zi cu zi.
William J. Goode si Paul K. Hatt fac distinctie intre observatia controlata si observatia necontrolata, in cadrul celei din urma incluzand observatia participativa versus observatia nonparticipativa.
Rene Konig imparte observatia in urmatoarele tipuri: observatie controlata si observatie necontrolata, ambele tipuri facand parte din ceea ce se intelege prin observatie stiintifica; observatie direct si observatie indirect, conform criteriului ,,pozitia fata de realitate a materialului de observat"; observatie externa (nonparticipativa), care poate fi extensiva sau intensiva si observatie participativa, care la randul ei poate fi pasiva sau activa. In ultima clasificare dihotomica (participativa/nonparticipativa) se are in vedere ,,pozitia fata de realitate a observatorului".
Bernard S. Phillips propune urmatoarea clasificare: observatie slab structurata si observatie puternic structurata, prin analogie cu tehnica interviurilor standardizate si nestandardizate. Tipul de observatie slab structurata include observatia participativa si observatia nonparticipativa.
Intr-o lucrare de larga circulatie, Methodes des sciences sociales de Madeleine Grawitz, se iau in discutie pentru tipologizarea observatiei doua criterii: sistematizarea si cuantificarea. Conform primului criteriu, se trateaza separate: observatia nonsistematizata, observatia elaborata sau sistematizata si observatia intarita. In functie de posibilitatea de cuantificare se discuta despre observatia calitativa, recomandata in studiile monografice, in abordarea fenomenelor complexe si pentru pregatirea observatiei cantitative. Acest al doilea tip de observatie permite generalizarea statistica.
O clasificare mai elaborata a observatiei o intalnim in lucrarea Einfuhrung in die Methoden der empirischen Soziologie de Renate Mayntz, in care se analizeaza distinct: observatia sistematizata si observatia nesistematizata, observatia de teren si observatia de laborator, observatia participativa si observatia nonparticipativa.


Fisiere in arhiva (1):

  • Observatia.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Chelcea, Septimiu (2001), Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative., Editura Economica, Bucuresti
2. Neamtu, George (coord.) (2003). Tratat de asistenta sociala., Editura POLIROM, Iasi.
Biblionet:
1. https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/septimiu-chelcea-tehnici-de-cercetare-sociologica1.pdf


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!