Nivelul și Evoluția Sărăciei în Județul Bihor

1.DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI BIHOR

A. DEMOGRAFIE

Conform Recensământului Populaţiei din anul 2002, din populaţia totală a Regiunii Nord-Vest de 2.740.064 de locuitori, un procent de 25,65% trăieste în judeţul Cluj (702.755 de locuitori), urmat de judeţul Bihor, cu o populaţie totală de 600.234 locuitori (21,91% din populaţia totală a regiunii), de judeţul Maramures cu un total de 510.110 de locuitori (18,62% din total), judeţul Satu Mare cu 367.281 locuitori (13,40%), judeţul Bistriţa Năsăud cu 311 657 locuitori (11,37% din populaţia totală a regiunii) si judeţul Sălaj cu 248.015 locuitori (9,05% din populaţia totală a regiunii).

Regiunea Transilvaniei de Nord prezintă o distribuţie demografica echilibrata intre mediul rural si cel urban,distribuţia înregistrată în judeţul Bihor respectând acest echilibru, 49,5% din populaţie trăind în mediul urban.

Costurile forţei de muncă sunt relativ reduse, iar persoanele ocupate au un nivel de calificare diferenţiat sidiversificat.

Cu toate acestea, din perspectiva evoluţiei indicatorilor umani, pe parcursul ultimilor 15 ani, regiunea a cunoscut o serie de procese negative, intre care cele mai însemnate sunt declinul demografic datorat sporului natural negativ si emigrarea accentuată a populaţiei, în special a celei active.

În judeţul Bihor populaţia totală a scăzut în 2004 la 597.000 de locuitori iar sporul natural a înregistrat, de asemenea, valori negative de -3,4 la 1000 de locuitori în acelasi an.

In ceea ce priveste migraţia, cu toate ca fluxurile migratorii sunt dificil de cuantificat, este cert faptul că judeţul Bihor, ca si toată regiunea Nord-Vest, se confruntă cu un fenomen al „exodului de materie cenusie” – numerosi absolvenţi tineri specialisti si personal înalt calificat pleacă spre a se stabili în străinătate în căutarea unor slujbe mai bine plătite si cu perspective mai mari. Cu toate acestea în ultima decadă ca rezultat al unor politici mai restrictive aplicate de statele de destinaţie se estimează o scădere a ratei negative nete a migraţiei la nivel naţional. Migraţia interna este în schimb redusa. La nivelul anului 2004, se înregistrează un sold al schimbărilor de domiciliu total negativ (-1021) în municipii si orase si pozitiv (1362) în comune, ceea ce demonstrează o anumită orientare a interesului populaŢiei spre stabilirea în mediul rural.

În ceea ce priveste miscarea migratorie externă, la nivelul judeţului Bihor, soldul miscării externe înregistrat în anul 2004 este, de asemenea, negativ, numărul de emigrări (521) depăsind cu mult numărul imigrărilor (65) la nivelul acestui an. De altfel, începând cu anul 1999, se înregistrează o crestere constantă a acestui sold, numărul persoanelor care au plecat în străinătate ajungând în anul 2004 să fie aproximativ dublu faţă de anul 1999.

Fenomenul de îmbătrânire demografică a afectat si judeţul Bihor, ca de altfel întreaga regiune, ţară si întreaga Europa. Experţii sunt nelinistiţi de rapiditatea cu care îmbătrâneste populaţia în ţările aflate în curs de dezvoltare. “În timp ce naţiunile industrializate au devenit mai întâi bogate si abia pe urmă au îmbătrânit, ţările în curs de dezvoltare îmbătrânesc înainte de a ajunge la îmbogăţire”, afirmă Gro Harlem Brundtland,directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în Îmbătrânirea populaţiei României în perioada 1992-2004, INS, 2005). Generat în special de scăderea nivelului fertilităţii (în aproape toate ţările membre) si de cresterea rapidă a speranţei de viaţă (mai ales în EU-15), ca urmare a îmbunătăţirii calităţii si stilului de viaţă si progresului medical (concretizat în scăderea ratelor de mortalitate), procesul de îmbătrânire se va accentua. Potenţialul de îmbunătăţire a cresterii economice si sociale va continua astfel să fie afectat de îngustarea segmentului populaţiei în vârsta de muncă si lărgirea continuă a populaţiei vârstnice.

DISTRIBUŢIA PE VÂRSTE A POPULAŢIEI

- Sub 16 ani 13 %

- 17-30 ani 27 %

- 31-60 ani 32%

- Peste 60 ani 28%

DISTRIBUŢIA CONFESIONALA A POPULAŢIEI

- Ortodocsi 48,9%

- Romano-catolici 7,3%

- Greco-catolici 9,5%

- Reformaţi 21,7%

- neo-protestantă (penticostală, adventistă, baptistă, evanghelistă 6,5 %

- alta religie 5,1 %

DISTRIBUŢIA ETNICĂ A POPULAŢIEI

- Români 62,5 %

- Maghiari 28,5 %

- Rromi 5,2 %

- Alte etnii 3,8%

B. PIAŢA MUNCII

În judeţul Bihor, cresterea economică semnificativă a ultimului deceniu a fost însoţită de o scădere lină a ocupării forţei de muncă, în condiţiile cresterii productivităţii muncii. Numărul locurilor de muncă ocupate a scăzut constant din 1992. Acest fapt a dus la scăderea lină a ponderii relative a populaţiei active faţă de populaţia totală si în special a numărului absolut a persoanelor ocupate.

Rata de ocupare a populaţiei active din judeţul Bihor este în descrestere lină faţă de anul 2000, an în care s-a înregistrat cea mai mare valoare a acestei rate (80,0 %), în anul 2004 înregistrându-se o valoare de 76,5 % .

În parte, scăderea ratei de ocupare a populaţiei active se datorează schimbărilor generate de restructurările economice, care au făcut ca unele specializări profesionale să devină inutile, pe când altele să fie în mare căutare.