Neutralitate axiologică

Discutia cu privire la conceptul de neutralitate axiologica trebuie sa isi gaseasca punctul de pornire de la faptul ca sociologia este o stiinta multiparadigmatica. O paradigma, asa cum explica profesorul Septimiu Chelcea, este un model, un exemplu standard impartasit de o comunitate stiintifica pentru formularea si rezolvarea problemelor de cercetare. Nu exista o singura paradigma valabila in functie de care se pot privi toate problemele pe care le are in vedere sociologia, de aceea se iau in calcul mai multe paradigme care difera unele de altele in functie de valorile pe care se bazeaza. ,,Fara a intra intr-o discutie aprofundata, vom spune doar ca valorile reprezinta preferintele, credintele oamenilor despre ceea ce este dezirabil sau indezirabil. Valorile apar ca un rezultat al interactiunii mai mult sau mai putin conflictuale dintre indivizi si mediul lor de viata". Astfel, paradigmele contin de fapt judecati de valoare pentru ca sunt o dovada a valorilor la cercetatorului. Problema apare atunci cand privim in ansamblu. Daca paradigmele sunt imbibate de valorile in care cred cercetatorii, care de fapt exclud multe alte puncte de vedere care nu sunt in concordanta cu ideea centrala, si daca paradigmele sunt asa-zisele legi in functie de care sunt analizate problemele in sociologie, atunci nu ne punem intrebarea daca nu cumva aceste modele sunt de fapt doar un set de reguli subiective? Cum mai putem fi siguri daca felul in care analizam socialul este obiectiv, si daca obiectiv inseamna drept si corect, ce anume este corect si incorect si in functie de ce principii putem decide?,,La aceasta intrebare s-au conturat doua tipuri de raspunsuri: unul care pledeaza pentru neutralitate axiologica si altul care sustine necesitatea afirmarii deschise a valorilor adoptate de cercetatori" .

Neutralitatea axiologica a fost un concept sustinut de Max Weber. Dupa Weber, ,,sociologii ar fi influentati de propriile valori personale in procesul de selectie a problemelor de cercetat. In viziunea sa, acest lucru era perfect acceptabil" . Asta inseamna ca Weber accepta intruziunea valorilor personale doar in masura in care ele erau un mod de ghidare pentru alegerea unei probleme de cercetat. Insa stiinta, asa cum sustinea chiar Weber, trebuia sa se ocupe de obtinerea unor rezultate obiective la acele probleme alese din punctul de vedere al valorilor cercetatorului, deoarece sociologia este o stiinta si ea trebuie sa respecte legile care o incadreaza in aceasta categorie-,,Stiinta isi propune sa atinga:

1)rezultate ,,apreciabile", cu alte cuvinte, corecte din punct de vedere logic si evaluate obiectiv si

2)rezultate ,,apreciabile"- ceea ce inseamna ca de data aceasta, ele sunt importante in sensul interesului stiintific si ca, in plus, alegerea temei implica deja o evaluare." Insa o observatie foarte importanta este aceea ca, desi sunt acceptate judecatile de valoare in alegerea temei, ele nu trebuie, sub nici o forma, sa intervina in analiza rezultatelor cercetarii, chiar daca acestea se pot dovedi a fi in complet contradictoriu cu credintele cercetatorului. Sociologia, ca stiinta, trebuie sa fie, in conceptia lui Weber, asemanatoare tuturor celorlalte stiinte, in sensul ca trebuie sa caute sa arate problema si rezultatele acesteia in mod obiectiv si complet. Peter Berger, in cartea sa, ,,Judecata morala si actiune politica"(1988) face o comparatie ingenioasa intre sociolog si cartograf-cartograful iti face o harta care poate fi folosita si de un politist si de un hot, este neutra. Astfel, putem spune ca neutralitatea axiologica sustine caracterul stiintific al sociologiei

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Bucuresti, Editura Economica, 2001

Schaefer, Richard, Robert P. Lamm, Sociology, fifth edition, McGraw Hill, Inc, 1995

Weber, Max, Teorie si metoda in stiintele culturii. Sensul ,,neutralitatii axiologice" in stiintele sociologice si economice, eseu publicat in revista Logos, tom VII, 1917 (n.t.)