Natalitatea

TEMA NR 8: NATALITATEA

1. Analizați rata natalităţii în România în perioada 1960-2010. Care sunt judeţele cu cea mai mare rată de natalitate şi cele cu cea mai mica rată de natalitate. Braşovul unde se situează?

Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Cel mai frecvent se calculează natalitatea brută, ca raport dintre numărul de născuți vii în decurs de un an și efectivul populației care le-a dat viață, valoarea obținută exprimându-se în promile.

Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate

ANUL Născuți vii ANUL Născuți vii

1960 352241 1986 376896

1961 324859 1987 383199

1962 301985 1988 380043

1963 294886 1989 369544

1964 287383 1990 314746

1965 278362 1991 275275

1966 273678 1992 260393

1967 527764 1993 249994

1968 526091 1994 246736

1969 465764 1995 236640

1970 427034 1996 231348

1971 400146 1997 236891

1972 389153 1998 237297

1973 378696 1999 234600

1974 427732 2000 234521

1975 418185 2001 220368

1976 417353 2002 210529

1977 423958 2003 212459

1978 416598 2004 216261

1979 410603 2005 221020

1980 398904 2006 219483

1981 381101 2007 214728

1982 344369 2008 221900

1983 321498 2009 222388

1984 350741 2010 212199

1985 358797 2011 196242

SURSA:http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre%202013_ro.pdf

Nataliatea a avut în România, în utimele şase decenii, mişcări care prin amplitudinea lor îi conferă o anume specificitate în raport cu celelalte ţări europene. Astfel în perioada 1947-1955, natalitatea a înregistrat valori ridicate, în mare parte datorită fenomenelor de recuperare a căsătoriilor şi a naşterilor amânate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 născuţi-vii la 1000 de locuitori (1947) la 25,6 născuţi-vii la 1000 de locuitori (1955) fără a atinge nivelul ratelor din perioada antebelică (30-35 născuţi-vii la 1000 de locuitori).

Începând cu 1956, natalitatea a înregistrat o tendinţă de scădere rapidă, de la 24,2‰ (1956) la 14,3‰ (1966), influenţată atât de liberalizarea avorturilor cât şi de cauze de ordin social, economic şi educaţional al femeii cum ar fi: accesul larg la învăţământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională şi socială generată de industrializare şi de urbanizare.

Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârşitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526 mii de copii anual, consemnându-se rate de 27,4‰ (în 1967) şi respectiv

26,7‰ (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuţilor vii, în medie sub 400 mii copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata natalităţii a oscilat între 14‰ şi 18‰. Factorii coercitivi pronatalişti au avut efect numai pe termen scurt.