Abordarea sociologica Sub aceasta eticheta sunt prezentate doua constructii teoretice: a. Cea cunoscuta sub denumirea de teoria pull-push si b. Teoria retelelor sociale. Specificul acestora consta in faptul ca depasesc abordarea strict economica, introducand si alti factori (sociali) care dau seama de formele, directiile si intensitatea migratiilor. Abordarea sociologica poate aduce un plus in nuantarea concluziilor trase pe baze economice sau uneori poate schimba sensibil imaginea despre rationalitatea ce sta la baza unor decizii de emigrare. Cunoscuta teorie a factorilor de atractie (pull factors) si a factorilor de respingere (push factors) este legata de numele Everett Lee si este invocata deseori in randul teoriilor economice; asezarea ei printre teoriile sociologice mi se pare nu numai potrivita, dar chiar ilustrativa si demonstrativa pentru cele spuse mai sus, in sensul ca, desi, intr-adevar, factorii de atractie si respingere sunt adesea preponderent economici, bilantul si rezultanta finala privind decizia migrarii nu inclunde numai aceasta componenta. Ideile continute in corpusul teoriei retelelor nu sunt nici noi si nici originale, fiind deci si acestea pe larg vehiculate. Totusi, aceste idei au devenit de o mai mare actualitate din momentul in care s-a vazut ca teoriile pur economice nu dau seama de aspecte esentiale ale migratiei contemporane si se cer completate. De pilda, conform teoriei neoclasice, locurile de destinatie ale migrantilor dintr-o tara spre alta ar trebui sa fie distribuite aleatoriu pe teritoriul tarii de sosire; la fel si locurile de plecare dintr-o tara spre o anumita zona din tara de destinatie. Asa cum se stie, lucrurile nu stau nici pe departe asa ; imigrantii dintr-o tara A se grupeaza in ' anumite zone din tara de sosire B, iar cei care pleaca dintr-o zona mai restransa din A sunt concentrati pe zone si mai restranse din B.De pilda, imigrantii din tarile Europei de Vest au directii specifice de plecare si sosire: romanii se indreapta cu predilectie spre unele, turcii spre altele, marocanii spre altele etc. Fenomenul acesta de grupare se vede foarte bine din informatiile de care dispunem asupra migratiilor actuale din Romania. Luand in vedere cele doua tari spre care avem in momentul de fata cele mai mari fluxuri de migratie, Italia si Spania, se observa cum se contureaza zone specifice de migratie pentru fiecare tara si cum, in interiorul acestor tari, provinciile de imigratie selecteaza locuitorii unor anumite zone din Romania. Pe langa acest aspect, teoria retelelor explica foarte bine si continuarea procesului de emigrare, prin evidentierea asa-numitei ,,cauzalitati cumulative". Este suficient sa plece un singur individ dintr-o localitatc, pentru a se produce o scadere semnificativa a costurilor si riscurilor migratiei pentru un numar de persoane cu care acesta era in relatii apropiate inaintea migrarii. Daca el este originar dintr-un sat, practic, intreaga asezare va beneficia cel putin de informatii, daca nu de un sprijin efectiv pentru gasirea unui loc de munca sau de cazare in zona unde se afla cel plecat. Teoria retelelor explica deci foarte bine faptul ca migratia poate continua dincolo de punctul de echilibru postulat de teoria economica neoclasica. In sfarsit, scaderea substantiala a costurilor migratiei prin intermediul retelelor face ca acest fenomen sa afecteze o masa tot mai mare de indivizi din populatia de origine, ceea ce produce si o transformare calitativa a migratiei; in loc sa plece doar anumite categorii de persoane, lotul migrantilor va acoperi cu timpul toate tipurile sociale, devenind reprezentativ pentru intreaga populatie. Efectele migratiei Pentru a putea vorbi despre efectele migratiei, este nevoie sa realizam macar o distinctie intre diversele paliere pe care ne plasam, evidentiind astfel separat diferite domenii cum ar fi cel demografic, cel economic, cel politic sau cel social general. Din punct de vedere demografic, efectele migratiei pot fi legate de modificarea intensitatii si calendarului celorlalte fenomene demografice (fertilitatea, nuptialitatea, mortalitatea), de modificarea structurilor populatiei si de influentarea dinamicii acesteia. Ceea ce mi se pare important de subliniat este faptul ca aspectul demografic al consecintelor migratiei revine astaz pe primul plan de interes, apropiindu-se astfel, din acest punct de vedere, de cele doua aspecte care au concentrat discutiile de pana acum: efectele economice si consecintele asupra coeziunii sociale (integrare, aculturatie etc.). Supozitiile care stau la baza tuturor rationamentelor de mai jos sunt doua:
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
