Metode si Tehnici de Investigare Psihosociala

Extras din referat Cum descarc?

1.1. Metoda observatiei
1.1.1. Caracteristicile observatiei stiintifice
Observatia este o metoda fundamentala de culegere a datelor empirice, utilizata in stiintele socioumane si in practica asistentiala. Spre deosebire de observatia spontana, folosita in contextul vietii cotidiene, observatia stiintifica este o actiune planificata, ghidata de scopuri si ipoteze, desfasurata dupa reguli precise si indelung verificate.
Observatia stiintifica se remarca prin urmatoarele caracteristici:
- este fundamentata teoretic: utilizeaza concepte, scheme de analiza, teorii si modele explicative cu privire la fenomenele investigate;
- este sistematica si organizata metodic;
- este integrala: "obiectul" observat este privit ca intreg situat intr-un context determinat;
- este repetabila si verificabila: pentru obtinerea unor date veridice, observatia poate fi repetata, reconstituind pe cat posibil conditiile initiale. Acest lucru nu este insa realizabil in cazul fenomenelor/evenimentelor unice;
- are o finalitate teoretica (testarea sau imbogatirea teoriilor existente; constructii teoretice noi) sau o finalitate practica (vizand schimbarea sociala) bine precizate.
1.1.2. Tipuri de observatie
Investigatia psihosociala, realizata in scopul cercetarii teoretice sau al interventiei practice, poate face apel la un tip sau altul de observatie, in functie de obiectivele urmarite. In literatura metodologica sunt mentionate mai multe tipologii ale observatiei care au la baza criterii diferite de clasificare:
- dupa scopul investigatiei deosebim: observatia exploratorie, observatia de diagnostic, observatia experimentala;
- dupa gradul de implicare a observatorului in contextul realitatii de studiat: observatia externa (nonparticipativa) si observatia participativa;
- dupa gradul de structurare: observatie structurata si observatie nestructurata (calitativa).
1) Observatia exploratorie se utilizeaza atunci cand nu detinem informatii suficiente despre realitatea ce urmeaza a fi investigata. Astfel de observatii au fost utilizate pentru prima data de antropologi si etnologi in studierea societatilor arhaice. Observatia exploratorie se realizeaza la primul contact al cercetatorului cu fenomenul social, motiv pentru care acest tip de observatie este putin sistematizata, situandu-se la nivelul descriptiv al cunoasterii stiintifice. Practica asistentei sociale presupune apelul frecvent la asemenea tehnici de investigare, dat fiind faptul ca fiecare client si fiecare situatie problematica reprezinta "cazuri unice", in felul lor (Bocancea, Neamtu, 1999, p. 115). Astfel, in etapa de reperare a problemei si de analiza a situatiei clientului, asistentul social realizeaza observatii exploratorii, in cadrul carora isi construieste ipotezele pentru investigarea metodica ulterioara (respectiv, pentru fazele de diagnostic psihosocial si de planificare a interventiei). .
2) Observatia de diagnostic consta intr-o analiza de profunzime a situatiei problematice cu care se confrunta clientul asistat, presupunand interpretarea si incadrarea cazului in tipologia consacrata a diagnozei psihosociale. Un diagnostic realizat pe baza unei investigatii stiintifice cuprinde, in fapt, doua componente: un diagnostic descriptiv (diferential) si un diagnostic explicativ (cauzal, etiologic). Diagnoza psihosociala este un demers complex si de durata ce presupune utilizarea unor modalitati de investigare combinate: observatii si interviuri repetate, analiza documentelor. Precizarea diagnosticului diferential consta in descrierea amanuntita a conditiilor obiective si subiective ce caracterizeaza problema de asistenta si analiza sistematica a "simptomatologiei" cazului respectiv (Rascanu, 1996). De exemplu, in categoria problematica a "minorilor cu tulburari de comportament", putem repera ca diagnostic diferential cazurile de "abandon scolar", "delincventa", "vagabondaj", "toxicomanie" etc.
Diagnosticul diferential, descriptiv, trebuie completat de un diagnostic explicativ, care inventariaza cauzele ce au generat problema respectiva. Diagnosticul cauzal serveste elaborarii unui plan de interventie adecvat solutionarii cazului.
3) Observatia experimentala este utilizata in asistenta sociala, indeosebi pe parcursul derularii planului de interventie prin care se declanseaza procese de schimbare sociala ce reunesc caracteristicile unei situatii experimentale (manipularea variabilelor; verificarea unor ipoteze; construirea unui sistem controlabil de observat).
4) Observatia externa (nonparticipativa) este utilizata de catre jurnalisti, oameni de stiinta, medici si asistenti sociali. In acest caz, observatorul se situeaza in afara sistemului observat. Acest tip de observatie se recomanda in situatiile in care incadrarea investigatorului in grupul sau colectivitatea-tinta este dificila, inadecvata sau imposibila.
5) Observatia participativa presupune integrarea observatorului in comunitatea cercetata, pentru o perioada lunga de timp, in scopul unei cunoasteri in profunzime, de tip calitativ. Observatia participativa se defineste prin cateva caracteristici de baza:
- surprinde existenta cotidiana a unei comunitati pentru a obtine o imagine autentica asupra acesteia;
- este un studiu comprehensiv si holistic asupra unei unitati sociale (cultura, subcultura, grup, organizatie, credinte, obiceiuri, modele actionale, interactiuni sociale etc.) ; .
- este un demers de tip calitativ atat sub aspectul realitatii studiate (aspecte unice, particulare ale vietii sociale), al principiilor si strategiei metodologice utilizate (primeaza abordarea comprehensiva, "din interior", a fenomenelor sociale; ipotezele si categoriile de analiza sunt flexibile, suportand modificari pe parcursul cercetarii prin confruntarea cu noi date), cat si sub aspectul rezultatelor (teorii particulare sau cu raza medie de generalitate, teorii interpretative etc.); 
- se deruleaza potrivit unor principii si reguli specifice de ordin metodologic si deontologic: observatorul trebuie sa respecte normele de convietuire si obiceiurile colectivitatii investigate; sa nu lase impresia ca este o autoritate si sa nu joace rolul de conducator sau sfatuitor; sa nu socheze prin vocabularul utilizat, prin cunostintele sale sau prin vestimentatie; sa nu forteze situatia de observatie; sa inregistreze cat mai fidel datele empirice; sa manifeste interes egal fata de toti membrii comunitatii respective, pentru a castiga increderea lor si, mai ales, pentru a obtine acordul autoritatilor formale si informale (Bocancea, Neamtu, 1999, p. 117);


Fisiere in arhiva (1):

  • Metode si Tehnici de Investigare Psihosociala.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!