Cercetarea sociala se apropie din ce in ce mai mult de crearea unei viziuni hermeneutice asupra realitatii sociale. Ca atare cercetarea sociala cu precadere cea de natura calitativa ar trebui realizata pornindu-se de la o statuare ontologica, epistemica, axiologica, retorica si metodologica (Creswell 2007). Cunoasterea si actiunea le vedem ca forme ale unui acelasi metaeveniment de instituire a sensului pe care individul il aplica lumii "decupand-o ca realitate". Asadar metaevenimentul reprezinta o triada formata pe de-o parte din linia cunoastere-actiune si din vointa impunatoare care aplica lumii cunoasterea actiune ca forta care extrage realitatea din continuumul posibilitatii.Cu alte cuvinte cunoasterea nu este o "cautare a adevarului" ci o instituire a sensului. Perspectiva ontologica este corelata cu natura realitatii vazuta in maniera pozitivista ca dat exterior (Alexa, Sandu, 2010) obiectiv si diferit de cercetator si de care acesta se poate detasa pentru a-l cerceta, sau o constructie sociala rezultata in urma permanentei negocieri a interpretarilor intre actorii care compun realitatea sociala. In aceasta a doua perspectiva cercetatorul modifica realitatea sociala prin insasi actul de a-l cerceta. Identificarea perspectivei ontologice prin a carei lentila cercetatorul isi creioneaza universul social va fi cea care va dicta optiunea epistemologica si metodologica a cercetarii. Reflectia cu privire la perspectiva ontologica este rareori intalnita in cercetarea sociala, ea fiind considerata implicita in cadrul paradigmei epistemice. Cele doua pozitii extreme sunt reprezentate pe de-o parte de realism sub forma pozitivismului sau post-pozitivismului pe de o parte si antirealism manifestat sub forma constructionismului in diversele sale acceptiuni. Perspectiva realista porneste de la premisa implicita a existentei unei lumi externe cercetatorului si independenta de acesta si reprezentarile sale (Searle 1995; Nightingale & Cromby 2002). Paradigma antirealista (Nightingale &Cromby 2002) afirma imposibilitatea postularii sau investigarii unei realitati independente de subiectul cunoscator. Gergen (2001) postuleaza suprematia limbajului asupra cunoasterii realitatii. Limbajul este instrumentul prin care se construieste realitatea sociala. Rorty (1979) arata ca limbajul nu doar functioneaza ca un instrument in constructia sociala a cunoasterii ci este el insusi un construct rezultat al unei interactiuni sociale. Cunoasterea nu este o reflectare a realitatii obiective ci este o constructie sociala care constituie insasi realitatea instituita pentru subiect. Asa cum spuneam anterior constructia sociala a realitatii o vedem ca pe un proces de "sensificare" (to create sense) care decupeaza realitatea prin intermediul triadei: vointa, cuoastere, actiune. Preferam sa introducem in aceasta ecuatie si vointa creatoare de sens, intrucat consideram noi ea este cea care directioneaza cunoasterea-actiune catre un proces de instituire a realitatii, de constructie a acesteia. In lipsa vointei de a participa la co-crearea realitatii individul reactioneaza la o lume de sensuri care ii sunt straine. El nu participa la negocierea interpretarii decat exercitandu-si vointa interpretativa (Culianu, 2004). Pornind de la aceste distinctii ne permitem sa avansam o clasificare a stiintelor in: stiinte ale naturii si stiinte sociale pe de-o parte si stiinte instrumentale sau tehnologice care permit transformarea naturii si societatii. Asa cum ingineria navala de pilda are ca obiect studiul tehnologiilor ce pot fi utilizate pentru a face diferite obiecte sa pluteasca si a obtine randamentul maxim de la acestea, tot astfel psihoterapiile, managementul etc. vizeaza identificarea unor tehnologii care sa produca o constructie sociala a realitatii dezirabila in cadrul unei paradigme interpretative date. Cu alte cuvinte stiintele limbajului in care includem stiintele care utilizeaza limbajul in vederea schimbarii sociale, le putem vedea ca tehnologii de reconstructie sociala a realitatii. Afirmam ca procesul de constructie a realitatii nu reprezinta o negare a existentei unei lumi exterioare ci o stabilire a raporturilor intre subiectul cunoscator si lumea sociala exterioara pe care o capturam ca realitate prin intermediul limbajului si comunicarii. Constructionismul gergenian il intelegem mai degraba ca pe o forma de apriorism decat pe una de scepticism. Limbajul co-constituie realitatea (Nightingale &Cromby 2002) intrucat aceasta nu este o pura obiectivitate, ea apare pentru noi ca o lume de semnificatii, institutii, interpretari. Interpretarea ontologica asadar distinge cu privire la natura insasi a socialului si la relatia sa cu subiectul cunoscator. Realitatea in viziune constructionista nu este doar subiectiva ci si multipla. Indivizii fiind actori in procesul de creare de sens instituie in fapt propria realitate (Creswell, 2007). Realitatea sociala are atatea fatete cati subiecti sunt implicati in co-constructia acesteia. Ca atare cercetatorul socialului va trebui sa identifice vocile semnificative nu doar cele manifeste ci si cele latente in realitatea sociala. In plan epistemic mutatia paradigmatica a postmodernismului are ca referential teoria relativitatii. Asa cum Albert Einstein exclude referentialul absolut din fizica, postmodernii il exclud din cultura. Pentru Rorty lumea contemporana privilegiaza o cultura a lipsei de intemeiere atat teleologica cat si ontologica [2000: 162]. Ca paradigma culturala, caracteristic postmodernismului este deconstructia. Faptul ca acest ,,concept" permite o deriva hermeneutica, centrifuga si fara poli, arata dificultatea intelegerii unei modalitati de a gandi, a tolerantei supreme, care accepta orice text. Omul se supune propriului sau limbaj, intelegand ca, involuntar, a accepta limbajul presupune a nu incerca sa-l justifici in nici un fel. Nici o interpretare a deconstructivismului, venita in maniera lui Derrida, in sensul universalitatii limbajului, nu este posibila, pentru ca orice interpretare face jocul deconstructiei, a indica ceea ce deconstructia arata cu claritate [Silion, 2002: 2].
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
