Mentalitatea Suedeză de La Cultura Organizațională la Relațiile Sociale și Sentimente

Introducere

În lume şi în special în ţările vorbitoare de limba engleză, suedezii par a fi unanim populari. Profilul lor de oameni cinstiţi, grijulii, bine informaţi, eficienţi, care produc bunuri de calitate, livrate la timp, se potriveşte bine cu aspectul lor adesea dichisit, cu îmbracamintea de bun-gust, părul blond şi ochii albaştri. În societate, cel puţin, ei au nişte maniere impecabile şi spun tot ce se cuvine în primele 15 minute. Totuşi, este oarecum surprinzător să constaţi că suedezii nu sunt deloc populari, ba chiar adesea ridiculizaţi şi uneori dispreţuiţi în ţările nordice. Faptul că nici unul dintre vecinii Suediei Danemarca, Norvegia, Finlanda nu este renumit pentru agresivitatea nejustificată face ca antipatia să fie cu atât mai neaşteptată. Ce este în neregulă cu suedezii? Este o întrebare la care suedezii înşişi încearcă să găsească răspunsul de câteva decenii încoace. Statistic vorbind, suedezilor nu li se poate reproşa mare lucru. Asistenţa medicală de excepţie a facut ca Suedia să fie ţara cu populaţia cea mai vârstnică din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) , numai japonezii având o speranţă de viaţă mai ridicată (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani). Mortalitatea infantilă este printre cele mai scăzute din lume (locul patru din finalul clasamentului). Deşi ca mărime ocupă numai locul 54 în lume, Suedia se afla pe locul 18 în ceea ce priveşte PIB-ul, revenindu-i un meritoriu loc 5 la PIB-ul pe cap de locuitor, în valoare de 25.487 de $ anual. Cu un procent de alfabetizare de 99%, suedezii deţineau, în perioada 1990-1991, locul doi în lume (dupa Zimbabwe!) în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă a populaţiei, cu 69,3%. Cu o populaţie aflată într-un proces lent de creştere (Suedia are gospodăriile cele mai mici, cu 2,2 persoane per locuinţă) şi dispunând de vaste rezerve funciare, minerale şi energetice, Suedia pare să nu aibă cine ştie ce probleme de ordin material. Potrivit Indexului Dezvoltarii Umane elaborat de ONU pe baza unor factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă, alfabetizarea la vârsta adultă, anii de studiu, puterea de cumpărare etc. plasează Suedia pe locul cinci, după Japonia, Canada, Norvegia şi Elveţia, în ceea ce priveşte standardele dezvoltării umane. Singurele statistici negative ale Suediei se referă la atacurile de cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. Cât priveşte vârsta la care se căsătoresc femeile suedeze, 27,6 ani, acestea se află pe locul doi în lume într-un clasament al celor mai vârstnice mirese, iar Suedia ocupă locul şapte în lume într-un clasament al ţărilor cu cel mai ridicat cost al vieţii, însă aceşti ultimi doi factori pot fi consideraţi în egală măsură pozitivi.

Economia şi sistemul managerial

„Societatea suedeză e omogenă, iar impozitele foarte mari şi redistribuţia accentuată menţin o societate egalitară, fără diferenţe de avere majore. Suveranii suedezi, ca şi ceilalţi colegi ai lor scandinavi, sunt şterfi şi rezervaţi, trăsături iubite de supuşii lor. Intuiţia psihică a suedezilor e redusă; sunt posaci şi fără umor, ca şi germanii. Ierarhia socială a fost distrusă de impozitele mari, care au nivelat societatea, menţinute de partidul social-democrat, aflat la putere din anul 1921 până în anii ’70“ (Dominique Urban, apud Ungureanu, 2008 : 158). Impozitul pe societăţile comerciale este foarte mic, însă dat fiind faptul că economia suedeză este bazată pe monopoluri, suedezii sunt concurenţiali pe pieţele externe. Ei au un dezvoltat spirit de asociaţie, ca toate popoarele germanice, fiind înscrişi în numeroare cluburi care le permit să se întâlnească şi să socializaze fără a fi nevoie să se şi împrietenească; astfel, „pe cât de şterse sunt persoanele, pe atât de puternice sunt toate aceste asociaţii şi sindicate“ (Ungureanu, 2008 : 158).

Politicienii sunt „şterşi şi eficace fără carismă“ (Ake Daun, apud Ungureanu, 2008 : 158); şi partidele sunt grupuri, iar grupurile sunt egalitare în Suedia. Şefii partidelor le reprezintă, însă nu le conduc, situaţie total opusă personalismului din Balcani. Partidul social-democrat în cei aproape 50 de ani de guvernare a creat ceea ce s-a numit modelul suedez, cu impozite mari şi cheltuieli sociale mari, întrucât întreţinerea sistemului de asistenţă socială de departe cel mai bun din lume, costă foarte mult. Asta a făcut însă ca toţi suedezii să beneficieze de acelaşi nivel de trai. Programele de securitate socială asigură nevoile cetăţenilor de educaţie, sănătate publică, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor, precum şi pentru pensii. Există, de asemenea, compensaţii pentru cei care şi-au pierdut salariul din cauza bolii, vârstei, somajului sau pentru cei care au copii bolnavi.

Luarea deciziilor

Managementul suedez este descentralizat şi democratic, organigrama companiei suedeze tipice fiind în mod vădit orientată pe orizontală. Distanţa impusă de autoritate este mică, managerul fiind în general accesibil personalului şi disponibil pentru discuţii. Într-o firmă suedeză vom întâlni mai puţine eşaloane decât, în Franţa sau în Germania, de exemplu. Există de fapt o lege suedeză (MBL) care prevede ca toate deciziile importante să fie discutate cu toţi membrii personalului înainte de a fi puse în aplicare! Explicaţia ar fi că, dacă angajaţii sunt mai bine informaţi sunt mai motivaţi şi în consecinţă muncesc mai bine.