Istoricul sociologiei

Sociologia este stiinta societatii, stiinta formelor de viata sociala omenesti.

Termenul de sociologie nu este vechi, el a fost introdus de catre sociologul francez Auguste Comte in 1839.

Este format din doua cuvinte:

- socius de origine latina insemnand sot, asociat, tovarasi

- logos de origine greceasca insemnand idee, teorie, stiinta

In ceea ce priveste clasificarea si fixarea pe un loc propriu al sociologiei in sistemul stiintelor reprezinta o ierarhie a stiintelor. Sociologia formeaza cea mai inalta treapta , un fel de ,,regina a stiintelor".

,,Sociologia nu este singura stiinta sociala, ea nu este singura care studiaza fenomenele sau realitatile social - umane. Unele stinte sociale ca : istoria, etnografia, politica, dreptul, etica, economia politica, psihologia etc. sunt mai vechi decat ea. S-a impus deci necesitatea de a se clasifica nu numai grupele mari de stiinte, care se disting destul de clar prin obiectul lor, dar si fiecare grupa in parte, in cazul nostru grupa stiintelor sociale, dedicate, in ultima analiza, studiul acelorasi realitati."

Clasificarea stiintelor sociale a fost mai dificil deoarece ele nu se deosebesc intre ele din punct de vedere al obiectul lor, cat si prin punctul de vedere pe care il au de cercetarea, care este societatea omeneasca.

Oameni de stiinta sunt de acord cu ideea ca stiintele sociale s-au constituit prin diviziunea muncii stiintifice, din nevoia dea cunoaste cat mai bine, mai amanuntit si mai exact, existenta oamenilor, manifestarile acestora, precum si creatiile sociale ale oamenilor. Pornind de la aceasta idee unele stiinte sociale s-au specializat in studiul unui singur sector din viata sociala ca de exemplu: stiintele economice, juridice, politice, morale, artisitce, religioase, folclorice, educationale etc.

,, Sociologia s-a constituit chiar de la inceput ca stiinta societatii in totalitatea ei, a realitatii sociale sub toate aspectele ei fundamentale."

Dupa cel de al doilea razboi mondial efortul clasificarii stiintelor si-au pierdut intensitatea, rosturile lor primordiale. In zilele noastre sant doua procese fundamentale in miscarea stiintelor sociale:

- specializare tot mai amanuntita

- ,,reasamblarea" rezultatelor

Societatea este studiata simultan de stiintele economice, juridice, politice, morale, artistice, etnografice, folcloristice, filosofice, noologice, axiologice, pedagogice, lingvistice si asa mai departe si pe langa numeroase stiinte istorice: arheologia preitorica si clasica, istoria antica, medievala, moderna si contemporana, ...etc.

Sociologia se imparte in ramuri de preocupari tot mai specializate: sociologia economica, juridica, politica, agrara, industriala, rurala, urbana, comerciala, financiara, a limbii, a culturii, educatiei, a armatei, a razboiului, a fiecarei tari sau a unor regiuni.

In functie de criterii de intindere, dar si de esenta se imparte in:

- microsociologia: studiul grupurilor sau colectivelor mici, bazate pe relatii interpersonale directe;

- marcosociologia: studiul colectivitatiilor mari, bazate pe relatii organizationale si institutionale;

- sociologia concreta sau empirica: studiul direct al realitatiilor sociale, ex: Scoala monografica gustiana;

- sociologia experimentala: studiul fenomenelor sociale pe baza de experimente;

- sociologia generala: preocupata de generalizari, teoretizari;

- sociologia aplicata: se pune in serviciul constructiilor si reconstructiilor sociale

- psihosociologia: cerceteaza aspectele sociale ale vietii sufletesti

In zilele noastre trei stiinte se ocupa de cerecetare societatii: sociologia (inclusiv psihologia sociala), istoria si culturologia, dar toate aceste stiinte se ocupa de studierea omenirii, fiindca societatea este a oamenilor, cultura si istoria tot al oamenilor, dar pentru a studia unele aspecte mai amanuntite ele se separa.

In Romania studierea acestei stiinte a inceput intre cele doua razboaie mondiale, prin pozitia Scolii sociologice din Bucuresti, dar el nu a devenit perfect constient numai in ultimele decenii.

,, Stiinta acesta nu a devenit posibila decat de la Renastere incoace, mai exact din perioada luptelor pentru rasturnarea feudalismului de catre burghezia in ascensiune. Acesta a fost momentul in care ,,societatea" s-a desprins efectiv de ,,stat".

Elementele de sociologie a existat si mai inainte, mai ales la grecii antici, dar sociologia ca stiinta de sine statatoare (desprinsa de filosofie si politologie) este produsul vremurilor moderne. Nascut din lupte sociale, din nevoia de a critica o oranduire care isi traise traiul si intrase in descompunere (feudalismul) si nevioa complimentara de a construi in locul ei o noua oranduire sociala, in care omenira acelor vremuri sa se poata dezvolta nestanjenita (capitalismul).

,, La grecii antici apare un sistem inedit de participare la viata politica: democratia. Concomitent se naste o gandire filozofica libera si critica la adresa societatii. Insa daca acele reflectii produc principii noi de intelegere a realitatii sociale, ele adopta o pozitie normativa (pentru a spune ceea ce trebuie sa fie), pozitie straina de ceea ce se va numi ulterior punctul de vedere sociologic."

In secolul V i.Hr., in Grecia, sofistii sunt primii care ofera o reflectie asupra organizarii oamenilor in societate.

Sofistii fiind acele persoane intelepte, intelectuale ,, intelectuali ca Gorgias din Leontium, Hippias din Elis, Protagos din Abdera" care predau arta persuasiunii prin cuvant, condamnand sclavia si folosesc arma criticii.

Dupa esecul democratiei ateniene apare Platon (427- 348 i.Hr.) care cauta modalitatea de a edifica cetatea ideala, modelul de societate care sa se sustraga dezordinii si uzurii timpului. In operele lui urmareste construirea tipului de societate perfecta ex: Republica si Legile.

Ce insemna pentru Platon cetatea ideala?

El raspunde astfel : ,,Este o cetate justa. Si justa este atribuirea de statute sociale in functie de competentele specificce fiecarui individ. Pintr-un sistem de educatie ermetic codificat, indivizii trebuie sa fie alesi in virtutea calitatilor lor si repartizati in trei clase:

- mestesugari (cei ce se ingrijesc de problemele economice),

- razboinici (responsabili cu apararea cetatii)

- clasele superioare inyestrate cu acea intelepciune care le confera capacitatea de a guverna.

Pentru a construi o familie unita, membrii acestor ultime doua

- Andrei Petre : Sociologie Generala III 13708 - 13710, 13723

- Michel Lallement : Istoria Ideilor Sociologice II 29661

- Traian Herseni: Ce este sociologia? I 6364