Introducere în probațiune

Probatiunea - definitie, atributii, activitati.

Probatiunea este o "îmbinare" între sanctiunile neprivative de libertate, supraveghere a infractorilor si activitatea de asistare psiho-sociala a acestora. Sistemul de probatiune presupune ca un delincvent condamnat de o instanta de judecata sa nu fie trimis în penitenciar, însa este obligat sa se prezinte în mod regulat pentru o anumita perioada de timp stabilita de instanta la un serviciu de probatiune sau la o alta institutie în vederea rectificarii comportamentului.

Ideea de baza a probatiunii a fost una umanitara, aceea de a le acorda a doua sansa celor ce au savârsit infractiuni pentru prima data sau infractiuni minore, scopul nu a fost numai acela de a face infractorul sa se abtina în savârsirea de alte infractiuni, ci si de a avea un comportament moral.

Institutia probatiunii este una importanta cel putin ca urmare a activitatilor desfasurate cu beneficiarii. Activitatile desfasurate de serviciile de probatiune au drept scop reintegrarea sociala a persoanelor care au savârsit fapte penale cu un risc scazut de pericol social.

Termenul de probatiune din punct de vedere etimologic provine din latinescul probatio, acesta desemna o perioada de demonstratie, sau o încercare de iertare.

Serviciul de probatiune are trei mariatributii:

-Efectuarea referatelor de evaluare psiho-sociala a inculpatilor la cererea instantelor de judecata.

-Supravegherea respectarii de catre condamnat a masurilor si/sau obligatiilor impuse de instanta de judecata.

-Oferirea de asistare si consiliere, la cererea clientilor care se afla în supraveghere, a unor persoane ce urmeaza a fi eliberate ori s-au eliberat dintr-un penitenciar, pentru persoanele din centrele de reeducare si persoanele victime ale infractiunilor.

Referatul de evaluareeste acel document intocmit de consilierul de probatiune la solicitarea judecatorului sau procurorului care instrumenteaza cazul. Referatul de evaluare cuprinde informatii despre:

-Mediul din care provine persoana evaluata (familie, vecinatate, tipul comunitatii din care face parte);

-Starea de sanatate, eventuale dependente;

-Educatie, profesie si felul in care isi petrece timpul liber;

-Analiza infractiunii din punctul de vedere al cauzelor care au condus la savarsirea acesteia, al atitudinii persoanei evaluate fata de fapta comisa si fata de victima;

-Analiza resurselor interne (motivatie) si externe (oferite de familie, de comunitatea din care provine) care ar putea sprijini persoana in procesul de schimbare comportamentala;

-Factori care pot favoriza sau inhiba comportamentul infractional;

-Perspectivele de reintegrare in societate.

Pentru intocmirea acestor referate, consilierii de probatiune se deplaseaza pe teren, la locuinta persoanei supuse evaluarii si contacteaza si alte surse considerate relevante si obiective din scoala, locul de munca, unitati sanitare etc.

Activitatea de intocmire a referatelor de evaluare este complexa. In afara de identificarea surselor si colectarea informatiilor, rolul consilierului de probatiune este de a determina persoana invinuita sau inculpata sa constientizeze consecintele comportamentului sau infractional si astfel sa provoace primul pas catre schimbarea conduitei.

Supravegherea cazului presupune verificarea de catre consilierul de probatiune a felului in care persoana sanctionata indeplineste dispozitiile instantei de judecata.Este de asteptat ca persoana condamnata sa se conformeze tuturor masurilor si obligatiilor dispuse de instanta de judecata.Acestea pot fi multiple si variate, inclusiv prestarea unei activitati neremunerate in folosul comunitatii; participarea la programe educative sau respectarea masurilor de control, asistenta si tratament pentru dezintoxicare.

Pentru a monitoriza indeplinirea acestor masuri au loc intrevederi intre consilierul responsabil de caz si persoana supravegheata, atat la sediul serviciului, cat si la domiciliul persoanei supravegheate sau in locurile in care aceasta isi executa anumite obligatii.

Intrevederea de la sediul serviciului este oportuna nu doar pentru verificarea respectarii obligatiilor ci si pentru identificarea modificarilor ce au intervenit in situatia nevoilor persoanei si motivarea acesteia pentru a se angaja in procesul schimbarii comportamentale.