Sociologia, ca stiinta, a aparut relativ tarziu : in deceniile 3-4 ale secolului XIX. Cu mult inainte de aceasta data, insa, numerosi ganditori au fost preocupati de studierea proceselor si a elementelor constitutive ale vietii sociale. Din gandirea filosofilor, a economistilor, a istoricilor s-au desprins in decursul anilor, fragmente care incet, incet au format in cele din urma o stiinta sociala de sine statatoare, cu obiect, metode si rezultate proprii. Termenul de ,,sociologie" provine din cuvantul "socius", ,, social" sau ,,societate", in limba latina si cuvantul "logos" care inseamna stiinta, in limba greaca. La un nivel foarte general, sociologia este stiinta despre social. Fundalul pe care si-a facut aparitia sociologia il reprezinta seria schimbarilor radicale provocate de Revolutia Franceza de la 1789, continuate apoi cu Revolutiile Industriale si continuarea statelor-natiune. Disparitia modurilor de viata traditionale a determinat incercarea de a formula noi explicatii, de a gasi noi sensuri ale lumii sociale. Filozoful pozitivist francez: Auguste Compte a folosit pentru prima data termenul de ,,sociologie" intr-un studiu intitulat: ,,Course de philosophie positive", publicat in anul 1838. In lucrarea respectiva a definit conceptul de ,,sociologie" ca fiind o ,,stiinta a societatii". ,,Fiu de functionar, Auguste Comte este initial un tanar si un stralucit-politehnist, exmatriculat din facultate cu alti cativa colegi, pentru rebeliune. Lui Auguste Compte i se datoreaza termenul ,,sociologie", cuvant care inlocuieste ,,fizica sociala". Compte introduce acest neologism ca reactie la metoda belgianului Adolphe Quetelet care utilizeaza notiunea de fizica sociala pentru a numi lucrarile de statistica referitare la criminalitate si demografie."(Lallement,M.(1997). Istoria ideilor sociologice Volumul I, De la origini pana la Weber, Bucuresti, Editura Antet) . Auguste Comte se inscrie in marile spirite ale secolului al XIX- lea, care aveau ambitia de a cuprinde intr-o privire trecutul, prezentul, viitorul umanitatii si societatii, sa faca o sinteza totala a omului. Astfel: Emile Durkheima, a conferit sociologiei statutul de "stiinta faptelor sociale". Max Weber a considerat sociologia ca stiinta care studiaza actiunea sociala. George Gurvitch a dat urmatoarea definitie: "sociologia este stiinta fenomenelor sociale totale, care are drept obiect studiul global al relatiilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi". Dimitrie Gusti considera ca "sociologia este stiinta realitatilor sociale". In viziunea unui alt sociolog roman, Petre Andrei considera ca "sociologia studiaza in mod obiectiv, in primul rand, existenta sociala sub aspectul ei static structural, si apoi sub aspectul dinamic-functional al ei, aratand fazele si tipurile sociale realizate". Traian Herseni a sustinut ca: "sociologia este stiinta societatilor omenesti, este o disciplina ce se ocupa cu studiul vietii sociale, al fenomenelor de comunicare umana, de convietuire sociala". Din studiul mostenirii sociologice si din cunoasterea modului cum sociologii studiaza realitatile sociale, s-a constatat ca anumite procese, institutii si fenomene sociale ( familia, stratificarea sociala, raporturile dintre componentele societatii, mecanismele de functionare a societatii nu au fost obiect al unei anumite discipline decat din momentul constituirii sociologiei ca stiinta. Domeniul sociologiei este realitatea sociala in procesualitatea devenirii si stabilitatii ei. In mod concret, obiectul sociologiei il constituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane din cadrul acestora, precum si examinarea comportamentului uman in grupuri si comunitati umane Evolutia ideilor sociologiei De-a lungul dezvoltarii societatii umane au fost formulate in diverse modalitati idei despre societate, realitatea sociala, relatiile sociale. Solutionarea problemelor sociale, functionarea societatii au fost obiectul gandirii sociale inca din antichitate (China, Grecia,Roma). Sa amintim cele 282 legi ale Hammurabi care prevedeau reglementari importante aspecte ale vietii sociale : comert, educatie, sanatate. In Grecia antica, s-au elaborat teze esentiale pentru gandirea sociala, care apoi au fost prelucrate si valorificate in epoca moderna, de sociologi. Platon (427-327, i.Hr.) traseaza in lucrarea sa ,,Republica" contururile unei societati perfecte, avand in vedere structuril sale, formele de guvernamant, organizarea economica. El considera ca o aplicatie perfecta foate fiinta numai daca ea este condusa de filosofi, care nu trebuie sa dispuna de nicio proprietate si nici de familie pentru ca numai in acest fel, gandea Platon, se punea stavila coruptiei, mitei si nepotismului. Aristotel (384-322, i.Hr) a formulat idei importante care au contribuit, mai tarziu, la constituirea sociologiei, in scrieri ca ,,Politica", ,,Constitutia atenienilor". Filosoful grec a definit omul ca ,,animal social" (,,zoon politikon") iar viata sociala ca pe un mecanism de autoreglare, orientat de un anumit scop. Pornind de la aceasta premisa, Aristotel realitatea sociala reprezinta patru niveluri de structurare: 1) Philia 2) Coinoma 3) Politeia 4) Nomos
- Lallement,M.(1997). Istoria ideilor sociologice Volumul I, De la origini pana la Weber, Bucuresti, Editura Antet - Meller,D.(2006).Enciclopedia Blackwell a gandirii politice,Bucuresti, Editura Humanitas - Badescu,I.(2002),Istoria sociologiei, Perioada marilor sisteme, Volumul I, Bucuresti,Editura Economica
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).