Mass media sunt deseori asociate doar cu divertismentul si sunt considerate ca fiind mai degraba limitate de catre majoritatea oamenilor. O atare opinie este insa partiala: comunicatiile de masa sunt implicate, de asemeni, in multe alte aspecte ale activitatilor noastre sociale. Mediile de informare precum televiziunea si ziarele exercita o ampla influenta asupra experientelor noastre si asupra opiniei publice. Acest lucru se intampla nu din pricina faptului ca ele ne afecteaza atitudinile in maniere specifice, ci pentru ca ele sunt mijloacele de acces la cunoastere, de care depind multe activitati sociale. Votarea la alegerile nationale, de exemplu, ar fi imposibila daca informatiile despre evenimentele politice curente, candidati si partide n-ar fi disponibile la modul general. Chiar si cei care sunt intr-o mare masura neinteresati de politica si cunosc intr-o foarte mica masura personalitatile implicate sunt oarecum informati asupra evenimentele nationale si intenationale. Doar un sihastru ar putea fi complet detasat de "stirile despre evenimente care ne afecteaza pe toti - si am putea banui ca un sihastru al secolului XX poseda un aparat de video!" (Giddens, 1997) Mass media de odinioara: ziarele In forma lor moderna, ziarele deriva din pamflete si foi cu informatii tiparite si puse in circulatie in anul 1700. Ziarele au devenit "cotidiane"; cu mii sau milioane de cititori, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ziarul a reprezentat un eveniment de importanta fundamentala in istoria mediilor de informare moderne, datorita faptului ca el cuprindea multe tipuri diferite de informatie intr-un format limitat si usor reproductibil. Ziarele contineau intr-o singura forma de ambalare informatii despre afacerile curente, divertisment si publicitate. Stirile si publicitatea s-au dezvoltat impreuna, iar faptul divers printre stiri, publicitate si divertisment sunt in miscare si dificil de definit. Presa zilnica, ieftina, a fost infiintata in Statele Unite. Cotidianul de un cent a fost lansat initial la New York, apoi copiat de alte mari orase de pe coasta de est. La inceputul secolului XX existau ziare municipale sau regionale care aveau raspandire in majoritatea statelor americane. Timp de o jumatate de secol sau mai mult, ziarele au reprezentat principala modalitate de a transmite rapid si complet, catre un public de masa, informatia. Influenta lor s-a diminuat o data cu aparitia radioului, a cinematografului si - mult mai important - a televiziunii. In 1960, mai mult de un ziar pe familie se vindea in Marea Britanie - o medie de 112 ziare pentru fiecare 100 de familii - dar raportul a scazut constant incepand cu aceasta data. Azi, mai putin de 90 de ziare sunt vandute pentru fiecare 100 de familii. Au scazut indeosebi vanzarile catre adultii si tineri. Impactul televiziumii Influenta din ce in ce mai mare a televiziunii reprezinta probabil cel mai important eveniment din cadrul mediilor de informare din ultimii 30 de ani. Practic, azi in orice familie exista un televizor. In Marea Britanie, televizorul functioneaza in mediu intre 5-6 ore pe zi. Acelasi lucru este intr-o mare masura adevarat si in Statele Unite si in alte tari vest-europene (Goodhardt et al., 1987). Numarul de ore pe care il petrec indivizii urmarind programele de televiziune este mai redus decat acesta, desigur, pentru ca programele sunt urmarite de catre diferiti membri ai familiei la ore diferite, dar in Marea Britanie un adult petrece in medie aproximativ trei ore. La fel ca si ziarele de mare tiraj, televiziunea reprezinta astazi o afacere uriasa, iar in majoritatea tarilor, statul s-a implicat direct in administrarea sa. Puterea marilor retele s-a diminuat o data cu aparitia televiziunii prin satelit si a celei prin cablu. Telespectatorul din multe tari europene, inclusiv Marea Britanie, si din marile orase americane poate selecta dintr-o multime de canale si programe. In atare imprejurari, indeosebi daca se adauga influenta filmelor pe caseta video, oameni isi fac din ce in ce mai mult propria "programare". Ei alcatuiesc orare de vizionare cu un caracter personalizat, in loc sa depinda de programul retelei oferit in avans. Satelitul si cablul modifica natura televiziunii peste tot in lume. Din momentul in care ele au inceput sa patrunda pe domeniile canalelor de televiiiune normale, guvernelor le este dificil sa controleze continutul programelor TV; asa cum au facut in trecut. In acest fel televiziunea si mediile electronice par a fi jucat un rol de baza in circumstantele care au produs revolutii, in 1989 in Europa de Est.
Giddens, Anthony (1997). Sociologie ed. a 3-a, Editura: All
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
