1.Imaginea profesionala 1.1 Mersul si tinuta. 1.2 Gestul 1.3 Mimica 1.4 Tinuta vestimentara 1.5 Expresivitatea si tinuta 2. Cultura exteriorului. Tinuta de protocol 2.1 imbracamintea 2.2 Aroma 2.3 incaltamintea 2.4 Elemente de protocol 3. Conceptul imaginea de sine-stima de sine 3.1 Imaginea de sine 3.2 Stima de sine
1. Imaginea profesionala Printre factorii care influenteaza opiniile in mediile profesionale se numara imaginea, autoritatea perceputa, reusitele dm trecut si felul in care oamenii dintr-o firma se comporta si se imbraca. FAPT: 30 de secunde. Acesta este intervalul de timp necesar pen-tru a ne forma o parere despre o persoana intalnita pentru prima oara. FAPT: Aspectul exterior este cea mai puternica forma de comuni-care non-verbala. 5 5 % din impactul primei impresii se bazeaza pc infatisare si p e comportament, 36% sunt influentati de felul in care vorbim si doar 7% se bazeaza pe ceea ce spunem. Sunt studii care au scos in evidenta faptul ca dintre doi candidati pentru aceeasi pozitie in cadrul unei companii, avand acelasi nivel de pregatire, cel cu o imagine personala si profe - sionala adecvata va obtine postul dorit, intrucat imaginea influenteaza cu 51 % o astfel de decizie. Importanta unei imagini corecte este reflectata asupra activitatii profesionale chiar de la inceput, din momentul angajarii si continua in fiecare etapa de dezvoltare a carierei. De exemplu, in cazul unei pro-movari intr-un post de director, imaginea proiectata influenteaza cu peste 20 % optiunea celui in masura sa ia o astfel de decizie. 1.1 Mersul si tinuta. Pentru orice om, mersul nu este doar o necesi-tate vitala, ci si o miscare care produce placere sau bucurie. A merge trebuie in asa fel incat intreg organismul sa poata profita de pe urma acestui mers . Exista o intreaga stiinta ce vizeaza mersul corect, in care participa si se antreneaza aproximativ 650 muschi ai corpului omenesc, in timpul mersului se imbunatateste functia plamanului si a inimii. Un mers armonios necesita pasi siguri, maini angajate in ritmul mersului si daca frumosul este simbolul binelui moral, atunci mersul omului nu include doar frumusetea exterioara, ci si pe cea morala. Mersul cu capul in jos, cu umerii sau bratele balansandu-se, cu mainile in buzunare, sunt dez-agreabili celor din jur. Unii incearca sa-si explice propriul mers aplecat sau incorect prin mostenirea de la parinti, nu orice om poseda calitatea de a merge si a se misca frumos. Dar atat activitatea simpla, cat si ac-tivitatea care implica viata, ii sunt proprii firii omenesti, este important de a invata nu doar a merge frumos, ci si de a avea o tinuta, o gestica, o mimica placuta si adevarata. 1.2 Gestul Are istoricul sau. Evul Mediu a venit cu o perceptie usor diferita - gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau inte-riorul persoanei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtu-tile. in exteriorul corpului, printr-o atitudine disciplinata a gesturilor, omul se putea modela, putea deveni mai bun. in zilele noastre, suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, constituite intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, repre-zinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti fara agresivitate, de a trece prin lume fara a deranja. Fata de antichitate si evul mediu, cand disciplina, ordinea si ierarhia erau im-puse de respectul acordat formei, spiritului si ratiunii, in prezent ac-centul este mutat aproape exclusiv pe materie, pe corp si pe pasiune. Astfel, prin intermediul gestului: ridicarea sprancenelor, a degetului aratator care simbolizeaza pauza, clatinarea capului in stanga sau in dreapta - se poate exprima expresiv gandul. Este important sa stim ca gestul, ca si alte miscari ale corpului, ar trebui sa preceada gandurile, nu sa le depaseasca . in educatia expresivitatii gestului, trebuie sa se ia in consideratie temperamentul, caracterul, vointa omului. Gesticulatia exagerata cu miscari abundente tradeaza caracterul coleric. Un gest lipsit de elegan-ta si sens este la fel de daunator ca si un cuvant spus nelalocul lui. Dintre gesturile urate fac parte si scarpinatul in cap, scobitul un-ghiilor, pocnirea degetelor, miscarea umerilor. Gesticulatia reprezinta un component al cultului personalitatii umane. Prin gest omul pune accent pe terminologia si limbajul comunicarii. Cercetarea gesturilor au permis unor cercetatori sa conchida ca lumea interioara a individu-lui, aparent foarte inaccesibila, poate fi studiata sub aspectul gesturilor care intrunesc mecanismele psihice ce le-au provocat. in diferite zone geografice unul si acelasi gest este interpretat diferit. in America un cerculet alcatuit din degetul mare si cel aratator unite la varf inseamna OK, in Franta inseamna zero, iar in Japonia bani. 1.3 Mimica Este arta de a transmite prin intermediul miscarii muschi - lor fetei diferite stari sufletesti, dispozitii, sentimente, ganduri. Astfel, expresia fetei trebuie sa corespunda caracterului vorbirii, esentei si sensului celor expuse. In popor se spune ca fata este oglinda sufletului, psihologii si medicii adauga ca ochii sunt o continuare a creierului iesita la suprafata chipului. Expresia fetei sau a ochiului produce asupra copiilor o impresie mult mai puternica decat cuvantul. Mimica eticii umaniste, spre deosebire de mimica eticii autoritare, permite ca in comunicare cu elevii sa se strecoare efectul pe care il intalnim in educatia traditionala. Comportarile de tipul ochi deschisi, pozitie nemiscata, sprancene ridicate in sus, glas tremurator, miscari incordate si rapide - toate trebuie scoase din uzul oricarei persoane, pentru ca ele pot provoca o atmosfera incordata. 1.4 Tinuta vestimentara Moda este o forma provizorie de standardi-zare a comportarii care apare spontan sub influenta dispozitiilor gustu-rilor si ocupatiilor oamenilor din societatea respectiva. Important este sa avem simtul gustului si al masurii. Bunul gust consta in alegerea vestimentatiei care ii sta bine omului, nu neaparat ca aceasta sa fie la moda . imbracamintea si coafura este cartea de vizita a omului si arata cine este el. Trebuie sa luam aminte ca imbracamintea sau haina este oricum corpul omului si ne da o idee despre dispozitia lui sufleteasca. Cu toate acestea, ea nu poate fi supusa unor reguli fixe, pentru ca nu toti au aceeasi stare materiala, acelasi rang si nici gusturile nu sunt aceleasi in toate tarile. 1.5 Expresivitatea si tinuta in lucrarea sa, ABC-ul comportarii civi-lizate, N . Hares afirma ca, pentru a avea o tinuta frumoasa, e necesar a practica sistematic si corect gimnastica sau oricare alt sport. Tinuta si expresivitatea sunt strans legate de starea psihica si dispozitia omului, de regimul de relaxare si incordare a muschilor corpului, de dispozitia de lucru, de cultura externa. Apare deseori intrebarea: de ce oare unele persoane stau in banca sau in cantina garboviti sau se prezinta cu un aer de o m obosit nedorind sa-si tina corpul drept? Garbovirea nu este doar o tinuta urata, dar si una nesanatoasa. O spinare garbovita creeaza mari probleme in functionarea normala a sistemului nervos. Plamanii nu se pot alimenta cu oxigen si nu functioneaza normal. Constientiza-rea specificului expresivitatii si tinutei poate incepe cu autoreglarea psihofizica, cu un antrenament autogen si poate continua cu exercitii de formare a deprinderilor de tinuta si expresivitate corecta si frumoasa .
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
