Sloganul UE este "Unitate in difersitate" Dincolo de costurile si beneficiile sale strict economice, integrarea europeana reprezinta, in primul rand acceptarea de catre statele candidate a unui sistem de valori definitorii pentru Uniunea Europeana. De aceea perspectiva integrarii ridica pentru statul respectiv numeroase intrebari referitoare la propriile valori, ca parte a identitatii sale nationale, precum si la compatibilitatea acestora cu cele europene. Valorile romanesti sunt definite din perspectiva sistemului axiologic reprezentativ pentru comunitatea nationala, in timp ce valorile europene sunt parte a unei identitati aflata in curs de cristalizare. Problematica raportului dintre valorile europene si cele romanesti este astfel abordata in contextul mai general al raportului dintre identitatea nationala si o posibila identitate supranationala. In perioada postcomunista, politica Romaniei a fost si continua sa fie puternic marcata atat pe plan intern cat si pe plan extern de orientarea sa spre Uniunea Europeana si de angajamentul sau ferm in sensul dobandirii calitatii de membru cu drepturi depline al acesteia. In plus, concluziile raportului au subliniat diversitatea orientarilor diferitelor categorii ale populatiei cu privire la identitatea nationala si europeana, fiind inregistrate ponderi relativ egale intre cele patru categorii: orientare preponderent nationala, preponderent europeana, national-europeana si european nationala. Conform aceluiasi sondaj de opinie, peste 50% dintre persoanele intervievate au declarat ca sunt foarte mandri de a fi romani, peste o treime s-au declarat "mandri" iar peste 10% au raspuns ca sunt foarte putin sau deloc mandri ca sunt romani. Prin definitie, valoarea este inteleasa cel mai adesea ca fiind un ideal.Notiuni precum libertatea, solidaritatea sau toleranta eludeaza prin natura lor orice determinari concrete. De aceea sensul atribuit valorilor de catre doua persoane sau cel articulat la nivel societal in functie de un context cultural si politic specific este cel mai adesea diferit. Orice analiza a problematicii valorilor ar trebui sa inceapa de la distinctia kantiana clasica pentru filosofia morala intre "ceea ce este" si "ceea ce trebuie sa fie". Simplificand, orice sistem axiologic ascunde in sine o tensiune intre formele in care acesta se concretizeaza in realitate si un ideal - un standard de apreciere a realitatii si o viziune despre cum aceasta ar trebui sa fie. Incercand sa descopere o caracteristica a omului, Eugeniu Sperantia il definea ca fiind "o fiinta cu vocatia valorii"3. La nivel individual, realitatea este perceputa prin intermediul unui sistem axiologic propriu, acesta exprimandu-se, la randul sau, prin activitatea creatoare care transforma lumea umana intr-o lume a valorilor. In ceea ce priveste rolul valorilor in configurarea unui spatiu cultural, sociologii grupati in jurul Scolii de la Baden (Heinrich Rickert, Wilhelm Windelband, etc.) au aratat ca valorile umane trebuie intelese ca un fel de repere absolute de care fiecare popor se aproprie prin intermediul culturii de-a lungul istoriei4. O interpretare diferita a acestui raport este exprimata de filosoful roman Petre Andrei care argumenteaza in lucrarea "Filosofia valorii" ca valorile sunt integrate si orientate de catre cultura5. Indiferent de perspectiva adoptata, valorile unei colectivitati umane sunt exprimate in patrimoniul cultural care pastreaza identitatea acesteia si care o defineste in raport cu celelalte forme de asociere umana. Cuvantul este primul insemn care ne deosebeste, iar limba este unul din atributele de baza ale identitatii nationale, astfel ca in situatia cand in aceasta zona sensibila apar dificultati, problema limbii pentru multe societati se transforma intr-o adevarata chestiune nationala (cazul Republicii Moldova). Limba este purtatorul natural al gandurilor si sentimentelor omului, astfel ca este foarte greu sa eviti inchisoarea limbii materne. In viziunea lui Josep R. Llobera, limba reprezinta ,,hotarul etnic esential si prin aceasta limba constituie un element de determinare a identitatii nationale"8. Forta, potentialul limbii in constructia identitatii nationale se manifesta nu numai la nivel instrumental, pentru ca in acest caz tot felul de reformatori ar utiliza instrumentul lingvistic, de multe ori, doar in scopuri egoiste, dar, dupa cum sustine Llobera, limba se manifesta si la nivel emotional9. Este ceea ce confera limbii o greutate deosebita ca element de sudura a identitatii nationale. Faptul ca suntem o cultura minora nu inseamna neaparat inferioritate calitativa, arata Noica. Cultura noastra are realizari calitativ comparabile cu cele ale culturilor mari. Tensiunea care face insa drama generatiei interbelice este data de faptul ca noi nu mai vrem sa fim eternii sateni ai istoriei. Aceasta conceptie exprima de fapt conflictul dintre eternitate si istorie, prezent in toata spiritualitatea romaneasca. Daca "invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie ilustreaza victoria eternitatii in spiritualitatea romaneasca a secolului al XVI-lea, in secolul al XX-lea, neamul si cultura romaneasca tind spre istorie, spre actualizare si spre iesirea din eternitate" - afirma Constantin Noica. Cioran da o replica foarte aspra eternitatii romanesti, spunand ca Romania trebuie sa castige gustul devenirii, deoarece "lumea nu este o justificare a lui Dumnezeu, istoria este, insa, una a omului". Aceasta trebuie transformata intr-o adevarata misiune a romanilor, devenind o veritabila "doctrina de mantuire". Cioran vede insa la romani o superioritate fata de celelalte tari mici, datorita luciditatii fata de conditia ei si faptului ca are o constiinta nemultumita. Subliniaza insa ca "atata luciditate este un titlu de glorie, daca alcatuieste un stadiu si este o rusine ca permanenta sau fundatura" - atragand astfel atentia asupra pasivismului romanilor.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.
