Gen și Limbaj la Locul de Muncă

INTRODUCERE

Aparitia economiei de piata a adus cu ea diversitate pe piata muncii, imediat dupa caderea regimului comunist în România. O diversitate a locurilor de munca, precum si noi oportunitati de educatie si cariera, imposibile înainte. Din cauza mediului organizational în continua schimbare si a relatiilor de munca nesigure, multi dintre cei activi pe piata muncii se simt amenintati si chiar stresati în ceea ce priveste serviciul. Asta înseamna ca oamenii trebuie sa se mentina constant în forma pentru a-si valorifica potentialul si forta de munca si a-si mentine nisa pe piata muncii, luptându-se astfel cu ceilalti într-o continua competitie. De cele mai multe ori aceasta se rasfrânge asupra sanatatii, familiei sau timpului liber al celui în cauza, micsorând deci sansele acestuia si afectând alte posibile oportunitati care ar putea aparea. Plate pentru aceasta munca este de multe ori mica, iar când plata este totusi la nivel ridicat indivizii sunt suprasolicitati cu munca.

Un alt aspect care duce la cresterea tensiunii asupra angajatilor este disonanta dintre obiceiurile de munca si valorile formate în timpul regimului comunist si noile cereri legate de comportamentul la locul de munca de astazi. Aici putem include cerinta ca viitorii angajati sa fie competitivi, deschisi spre inovatie, inventivi, cu abilitati de comunicare si prezentare, lucratori în echipa etc.

Profilul organizatiilor si al slujbelor pe care acestea le ofera se schimba rapid si sunt din ce în ce mai adaptabile la cerintele economiei de piata. Schimbarile de pe piata muncii nu numai ca se concentreaza asupra factorilor enumerati mai sus, dar au si dus la o crestere a cererii de participare la forta de munca din partea femeilor. Totusi, dupa cum observa mai multi autori, segregarea de gen este înca prezenta în organizatii (Achatz, Allmendninger si Hinz, 2000 apud Thimm, Kokh si Schey, 2003).

Succesul sau insuccesul în cariera profesionala este adesea privit ca un rezultat al unor influente multidimensionale. Multe femei resimt efectele segregarii de gen: ele se confrunta, de exemplu, cu stereotipii de gen, asteptari de gen precum si cu manifestarile comportamentale asociate acestora (Blumen-Lipman, 1984).

În aceasta lucrare voi explora ideea ca atitudinile si asteptarile de gen influenteaza nu numai rolurile de gen ci si stilurile de comunicare de la locul de munca. Începem prin a chestiona felul în care femeile si barbatii percep functiile interactiunii verbale în termeni de cariera si viata profesionala în general si felul cum se percep pe sine în situatii de cooperare, conflict sau competitie. Studii din trecut arata ca experimentând comunicare negativa la servici poate cauza frustrare si poate duce la scaderea stimei de sine a individului (Thimm, Kokh si Schey, 2003)

OBIECTIVE SI ÎNTREBARI DE CERCETARE

Mai întâi doresc sa precizez ca interesul meu privind aceasta tema provine din experientele pe care le-am trait la locul de munca, într-o organizatie cu peste 200 de angajati, atât barbati cât si femei. În partea de redare a rezultatelor acestui studiu am sa descriu mai pe larg aceasta organizatie.

Obiectivul principal al lucrarii este acela de a explora ideea ca femeile adopta strategii de comunicare diferite de barbati în situatii de cooperare, conflict sau competitie la locul de munca. Nu pretind ca voi realiza un studiu exhaustiv asupra acestei probleme, ci doar un început al unui astfel de demers, unul care sa trezeasca interesul asupra temei sau, daca vreti, sa deschida o portita spre cercetarea la un n ivel mai aprofundat.

Un obiectiv secundar este acela de a vedea care sunt parerile femeilor, respectiv barbatilor, cu privire la importanta comunicarii verbale la locul de munca. Cum vad ei legatura dintre cariera si implinire profesionala si comunicarea verbala? Acorda atentie deosebita felului cum se expreima în diverse situatii de cooperare, competitie sau conflict? Sunt constienti ca se asteapta de la ei sa aiba un anumit limbaj în functie de gen? Sunt constienti de asteptarile de gen pe care ei le au fata de limbajul celorlalti?

De ce ar fi interesant de aflat raspunsul la toate aceste întrebari? Deoarece consider ca participarea la comunicarea la locul de munca este de o importanta deosebita si ca acesta este un factor care contribuie la mentinerea unui nivel de stima de sine multumitor. Abilitatea de a comunica si de a lucra în echipa sunt printre cele mai cautate pe piata fortei de munca. Daca membrii unei organizatii nu reusesc sa comunice între ei în termeni care sa fie avantajosi pentru fiecare parte, este mai mult decât posibil ca acea organizatie sa experimenteze probleme sau chiar sa ajunga în impas.

CADRU TEORETIC

Categoriile sociale  precum vârsta sau genul  sunt strâns legate de valori si atitudini sociale care stau la baza stereotipurilor sociale. Acestea influenteaza procesele de autoidentificare, ideile despre autoeficienta si, prin relatie cu acestea, succesul profesional. Cum si cu ce efecte sunt transmise aceste stereotipuri sociale a fost o tema de cercetare pentru psihologia sociala înca de acum multa vreme.

În continuarea teoriei lui Robert K Merton despre profetia care se autoîndeplineste, Rosenthal si Jacobson (1968, apud Thimm, Kokh si Schey, 2003) au demonstrat ca felul în care