Familia este una dintre cele mai importante institutii sociale. Din aceasta cauza relatiile au fost in toate epocile si in toate culturile in atentia legiuitorului. Familia este oaza in care se retrage fiecare dupa ce a fost nevoit sa-si desfasoare activitatea in spatiul public. Cadrele vietii de familie sunt insa trasate de legislatie. In unele tari familia este compusa dintr-un barbat, cateva sotii, copii si alte rude ale lor. In alte tari familia este monogama. Drepturile fiecarui sot asupra patrimoniului comun, limitele violentei intrafamiliale, drepturile copiilor si multe altele sunt impuse de stat. In unele state numarul copiilor pe care poate sa-i aiba o familie este limitat de lege pe cand alte state iau masuri pentru limitarea mijloacelor de conceptie. Institutia familiei este strand legata de alte institutii sociale din sfera religiei, moralei, politicii, educatiei, economiei, etc. Interzicerea avorturilor in unele tari a fost determinata de religia catolica. Cresterea sau scaderea ratei natalitatii e determinata de starea economiei-de obicei numarul mic de nasteri e legat de posibilitatea femeilor de a lucra in afara casei sau de a face cariera. Din aceste motive familia a stat intotdeauna in centrul preocuparilor sociologilor si a constituit si obiectul unor cercetari de sociologie juridica. Aceste cercetari s-au dovedit deseori utile si pentru legiuitor. Familia difera de la o cultura la alta. Forma familiei este impusa de sistemul juridic sau religios dar structura familiei difera datorita unor conditii socio-economice care fac ca un tip de familie sa fie mai eficienta decat alta. In functie de numarul de persoane care pot forma o familie prin casatorie, familiile pot fi: o Familia monogama. Acest tip de familie este formata prin casatoria unui barbat cu o femeie si este caracteristica lumii crestine. o Familia poligama. Poligamia presupune existenta unui sot si a mai multor sotii. Antropologii arata ca in mai mult de 75% din societatile umane a fost preferata poligamia. o Familia poliandra. Este o forma mai rar intalnita de familie care presupune casatoria unei femei cu doi sau mai multi barbati. Antropologii au descoperit acest tip de familie doar in patru societati: la nayarii din sudul Indiei, la tibetanii din Himalaia, la populatia toda din sudul Indiei si la marquezanii din insulele Polineziei. Cele patru societati se caracterizeaza prin faptul ca traiesc in zone cu pamant nefertil pe care nu se poate face agricultura. Familiile de acest tip sunt matrilinare. Saracia din aceste zone face sa fie nevoie de mai multi soti ca sa intretina o sotie si cativa copii. Pentru controlul natalitatii populatia toda si tibetanii practicau pana nu demult infanticidul in cazul copiilor de sex feminin. o Familia ca grup. Este o familie formata dintr-un grup de barbati si unul de femei care isi cresc impreuna copii si intretin relatii sexuale fara a avea drepturi exclusive asupra unui partener. Aceasta forma de casatorie este specifica unor populatii primitive dar poate fi intalnita si la marquezani sau la toda daca prima sotie este nefertila. In acest caz in familie intra o a doua sotie care va da nastere copiilor care vor apartine grupului. In functie de numarul generatiilor care locuiesc impreuna putem imparti familiile in: - Familia nucleara. Acest tip de familie este compusa din parinti si copii care nu au relatii stranse cu alte rude si isi administreaza separat bunurile. Este tipul cel mai intalnit de familie in perioada contemporana. - Familia extinsa. Aceasta mai este numita si familie moleculara sau patriarhala si este alcatuita din mai multe generatii si rudele lor - bunici, unchi, matusi, parinti, nepoti - care locuiesc impreuna. Acest tip de familie se intalneste mai ales in zonele rurale. Structura extinsa a familiei ofera unele avantaje - posibilitatea ca unele rude sa aiba grija de copii prescolari, sprijin emotional sau financiar in cazul unor crize - cum ar fi moartea, divortul, boala sau somajul, sau posibilitatea dezvoltarii unor afaceri de familie.
Sociologia dreptului, editia 2003, Cluj-Napoca, lect. univ. dr. Arthur Mihaila Sociologia dreptului, editura Argonaut, editia 2000, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Achim Mihu Sociologie Juridica, curs , prof. univ. dr. Calina Jugastru
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).