Distribuția rolurilor în familia moldovenească în mediul rural și urban

Familiile din societatile contemporane, au suferit în ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit în interiorul ei sunt atât de importante, încât si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzând sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Dinamismul puternic al structurii si functiilor familiei pot aparea uneori surprinzatoare si, mai mult decât atât, poate avea o semnificatie nefasta. Iar în discursurile politice si stiintifice, întâlnim deseori opinia conform careia familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (în sensul bun al cuvântului) segmente ale societatii. Contrar acestor opinii, familia este mai putin 'depozitara' si mai curând 'barometrul' tuturor schimbarilor sociale. Ca rezultat familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute în societate.

Daca debutul sec.XX marca începutul extinderii si generalizarii sistemului familiei nucleare, decenilul al noualea consemneaza regresul acesteea. Familia, arata specialistii, a devenit insulara. Una din functiile traditionale, cea de îngrijire a vârstnicilor este pe cale de disparitie, iar functia de socializare a copiilor, este împartasita cu alte institutii sociale. Schimbarea statusului social a femeiii prin implicarea ei în activitati profesionale extrafamiliale determina noi configuratii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, în sensul unei regândiri, redefiniri ale rolurilor acestora. Copilul ocupa un rol central, altadata mai putin înregistrat, fapt ce conduce la rândul sau la stabilirea de noi relatii între parinti, pe de o parte (de exemplu, redistribuirea responsabilitatilor în educatie si îngrijirea copiilor), iar pe de alta parte, la noi raporturi între parinti si copii. Familia devine din ce în ce mai mult un loc de refugiu afectiv ca reactie la conditiile stresante ale mediului exterior. Deci, familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala. Cuplul, familia fiind mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea sarcinilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Aceasta noua perspectiva a indus schimbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. Deci, vom studia distributia rolurilor familiei moldovenesti în functie de cele doua axe: traditionalitate/modernitate. La aceasta se poate ajunge prin studierea evolutiei rolurilor familiale si anume care sunt rolurile sotiei si a sotului în cele doua medii, rural si urban, si care sunt factori care contribuie la distributia rolurilor. Astfel, în cadrul familiei, vom admite urmatoarea ipoteza conform careia traditionalitatea este specifica ruralului în timp ce urbanul se asociaza inerent cu modernitatea.