Dezvoltarea Comunitară și Analiza Populației de Etnie Rromă

Încă din anul 1998, este înființat Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) . Această organizație reprezintă o instituție inspirată de Banca Mondială, care are menirea de a reduce sărăcia comunitară, de sat sau a unui grup dezavantajat prin dezvoltare comunitară sau prin promovarea ‘capitalului social’.

Fondul acesta vizează anumite obiective cum ar fi :

a) Îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor proiectelor din comunitățile rurale sărace și a grupurilor dezavatajate.

b) Întărirea capacității comunităților de a organiza și întrajutora la nivel local prin eforturi proprii.

Tipul de ideologie care susține programul FRDS e mai aproape de dezvoltarea comunitară „tradițională”, cu accent pe solidaritatea comunităților mici, de combinare a „ resurselor de muncă locale cu cele guvernamentale”.

După 2002, activitatea Fondului este sporită de aspectele de consolidare instituțională și de organizare comunitară.La interesul predominant pentru rural se adaugă extensii „sau ferestre” spre alte zone sociale precum comunități de rromi, zone miniere, consolidarea ONG-urilor cu acțiune în dezvoltarea comunitară.

Pe parcurs intervine dezvoltarea teritorială sau spațială care devine una de tip comunitar-regional : Fondul descoperă că e bine să aibă filiale sau sucursale regionale, precum cele din Iași, totdată susține tot mai mult proiectele microregionale și rețelele de actori comunitari.

Dezvoltarea comunitară pe lângă FRDS își face prezența în societatea românească încă din anul 2000.Proiectele de dezvoltare comunitară pot fi privite ca mijloace prin care se încearcă reducerea costurilor unui proiect de dezvoltare, prin diminuarea „relațiilor asimetrice” și „dezechilibrate” între actorii locali (comunități, instituții locale, regionale, publice sau private, ONG-uri ) și implicit, a „costurilor de tranzacție” pe care le implică aceste relații.

După cum se și afirmă, Asociația Română de Dezvoltare Comunitară, are misiunea de a contribui la construirea unei societăți civile puternice, lucrând cu comunități sărace și defavorizate din Europa de Est astfel încât acestea să se poată baza pe propriile puteri și să se bucure de autodeterminare și bunăstare colectivă.

Dar la ce se referă de fapt dezvoltarea comunitară...?Cu ce se ocupă aceasta ?Putem da o definiție cum ar fi : un proces menit să creeze condițiile de progres economic și social pentru întreaga comunitate cu participarea activă a acesteia și cu totala încredere posibilă în inițiativa comunităților.Ea poate apărea sub diferite forme atât la nivel individual, de grup, de echipă, de organizare.

Fundația Națională pentru Dezvoltarea Comunitară promovează valori și atitudini ce se înscriu în principii statuate prin declarațiile fondatoare: non-partizanatul politic, libertatea de gândire și expresie, respectarea eticii profesionale. Programele și proiectele dezvoltate dau măsura dezvoltării continue a capacității instituționale prin resurse umane, bine pregătie, calitate și seriozitate în abordare, importante resure materiale și financiare folosite pentru beneficiul comunităților.

Acum voi face referire strict la minoritatea rromilor dintr-o perspectivă mai largă.Voi porni de la felul în care sunt înțelese viețile rromilor, diversitatea comunităților rromilor, tradițiile, atitudinile și așteptările, afilierea religioasă și vârsta la care fetele devin mame. Alte perspective se referă la „cum își definesc ei etnia?”, stereotipurile despre țigani și rromi împărtășite de populația rromă și ne-rroma a României.

În anul 1385, în documentele de cancelarie domnicească autohtonă,se pomenește pentru prima dată despre rromi.Aceștia fiind lipsiți de principala proprietate și principalul mijloc de producție al vremii – pământul- cu siguranță că procesul aservirii lor s-a desfășurat ceva mai rapid încât să capete caracter de campanie.