Dependența de Internet

1. Identificarea problemei

Problema identificată de noi care afectează sănătatea oamenilor din ziua de azi şi este în creştere este dependenţa de internet,care este confirmtată şi unii specialişti care o consideră o problemă a secolului XXI. Mai mult de 10 ore pe zi on-line, incluzând orele de serviciu poate fi definită ca dependenţă de internet.

S-au efectuat studii care demonstrează că „sindromul dependenţei de internet “(IAD) produce la nivel cerebral modificări similare cu cele produse de alcool sau droguri.

Victimele lumii virtuale sunt tot mai mari ceea ce îi îngrijorează pe specialiştii în domeniu care vor să introducă în categoria tulburări compulsiv-impulsiv aşa-numitul „sindrom al dependenţei de internet” (Internet Addiction Disorder – IAD). Accesul la internet este o poartă către metareprezentare: parte a creierului care desenează lumea şi cu ajutorul căreia o persoană poate să simtă emoţii paradoxale, halucinatorii atunci când foloseşte internetul excesiv”, mai precizează psihiatrul.

„Termenul există din 1995, însă atunci nu a fost luat în serios şi s-a dorit a fi un fel de pamflet la adresa noii clasificări a bolilor mintale. Nu toată lumea credea în această categorie şi un psihiatru a făcut în râs un set de criterii de diagnostic pentru dependenţa de internet, pe care le‑a discutat pe forum cu prietenii. Acestea erau împrumutate de la dependenţa de heroină. În viitorul apropiat este însă obligatoriu ca dependenţa de internet să fie recunoscută oficial că boală”, explică medicul psihiatru Gabriel Diaconu. Îngrijoraţi de numărul tot mai mare de victime ale dependenţei de Internet, cercetătorii au ajuns la concluzia că „afecţiunea” ar trebui inclusă în sfera tulburărilor compulsive. Un nou studiu susţine că dependenţa de internet poate provoca schimbări la nivelul creierului, similare cu cele întâlnite la alcoolici şi dependenţii de droguri impulsive. În urma studiului, specialiştii au concluzionat că, la nivelul creierelor dependenţilor de internet, se găsesc "anomalii ale materiei albe". Această modificare indică faptul că traseele neuronale ale celor testaţi prezintă întreruperi la nivelul cailor legate de emoţii, capacitatea de a lua decizii şi control.

Această problemă a dus la situaţii tragice chiar până sinucideri şi omoruri. Putem exemplifica situaţiile în următoarele cazuri:

a) Ionuţ Savin (17 ani) şi-a ucis mama adoptivă, pe Adriana (39 de ani), pentru că nu a plătit factura la internet.

b) Chris Staniforth (20 de ani) a murit din cauza unui cheag de sânge care i s-a format pe creier după ce s-a jucat pe Xbox mai mult de 12 de ore. Până atunci, tânărul nu avusese nicio problemă de sănătate

c) Brandi, o fetiţă de 3 ani din SUA, a murit de foame în timp ce mama ei, Rebecca Colleen Christie, juca „World of Warcraft “pe calculator. Femeia a fost condamnată la 25 de ani de închisoare.

a) Sean Wooley a devenit dependent de internet în adolescenţă. La 21 de ani, ajunsese să nu mai trăiască decât pentru jocurile online. Şi-a părăsit locul de muncă, a refuzat să mai comunice cu prietenii sau rudele şi a renunţat inclusiv la somn. Într-un final a ajuns să se împuşte în cap în faţa calculatorului.

1.1 Magnitudinea dependenţei de internet

Potrivite studiului realizat de Internet Wolrd Stats, într-un clasament mondial al statelor cu cei mai mulţi utilizatori de internet, locul fruntaş a fost adjudecat de SUA cu 218 milioane de useri. Numărul reprezintă circa 71,9 % din întreaga populaţie a SUA şi 15,5 % din totalul userilor la nivelul mondial. Pe locul doi se situează China, cu 210 milioane utilizatori, iar pe locul trei Japonia, cu “doar” 94 milioane. Cel mai mare număr de utilizatori din America Latină este în Argentina folosind internetul jumătate din cele 40 de milioane de argentinieni.. Argentinienii sunt conectaţi la internet 26,3 ore pe lună, peste media mondială de 23, 8 ore.

Între statele europene se detaşează Germania, cu un număr de 55 milioane de internauţi. Potrivit ultimelor studii realizate de Internet Wolrd Stats exista circa 12 milioane de români care utilizează serviciile de internet. Aceasta reprezintă 53% din populaţia României. Dintre aceştia, cel un sfert suferă de sindromul dependenţei de internet ce se caracterizează prin utilizarea obsesivă a serviciilor www (world wide web).

Începând cu anul 2000 până în prezent, totalul utilizatorilor în întreaga lume a crescut cu 29 % la sută, ajungând astăzi la o cifră impresionantă de peste un milliard patru sute de milioane. Cu toate acestea, ei nu înseamnă decât 21,1 % din totalul populaţiei de pe planetă.

Din studiile realizate asupra dependenţei de internet s-a demonstrat că cei mai vulnerabili şi afectaţi de viaţă virtuală sunt adolescenţii. Unul din 25 de tineri americani, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, este dependent de Internet, intrând într-un adevărat sevraj, când nu este conectat la reţea, arata un studiu recent, realizat în SUA. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 3.500 de elevi, din cadrul a zece licee din Connecticut, care au răspuns unui chestionar care includea şi întrebări referitoare la relaţia lor cu Internetul. Dacă alţi cercetători indicau recent instaurarea unei adevărate psihoze în lumea virtuală, noile rezultate arata, în schimb, că Internetul este un adevărat drog, pentru unii adolescenţi.

1.2 Gradul de conştientizare de depedentei de internet

În urma documentarii despre dependenţa de internet din cercetăriile realizate de alţi specialişti am conştientizat ca populaţia vulnerabilă sunt adolescenţii şi putem demonstra aceasta prin aplicarea unui chestionar sau interviului unui grup într-un liceu. Chestionarul va conţine 9 întrebări iar persoana care va răspunde cu DA la mai multe de 5 întrebări va fi identificată ca dependentă de internet şi pe viitor va invata despre efectele negative ale internetului asupra sanatăţii.

1.3Riscurile dependenţei de internet

Folosirea excesivă a calculatorului (internet, jocuri video) duce la apariţia dependenţei de calculator. Dependenţa de calculator este considerată o boală psihică ce induce sindromul dependenţei de calculator (Internet Addiction Disorder). Această tulburare de control impulsurilor este greu vindecabilă în timp, fiind numită şi drogul electronic deoarece parcurge aceleaşi etape ca dependenţa de substanţe interzise.